Istoria pe care Viktor Orban a uitat-o când a ridicat ZIDUL RUȘINII în Europa. În 1956, 200.000 de maghiari fugeau spre Germania să-și caute libertatea

În luna octombrie a anului 1956 avea loc unul din cele mai dramatice episoade din a doua jumătate a secolului 20. Pe 23 octombrie, un grup de studenți unguri au organizat o demonstrație, care nu avea legătură cu situația din Ungaria, ci cu cea din Polonia. La Poznan izbucnise în iunie, același an, o revoltă serioasă, anti-sovietică, înăbușită de armată. Proteste similare avuseseră loc la Praga și în Estul Germaniei. Studenții unguri auziseră că polonezii plănuiesc noi proteste și au decis să îi susțină. Așa începea revoluția ungară din 1956. Protestul studenților a determinat zeci de mii de oameni să iasă în stradă, iar demonstrația s-a transformat într-un protest la scară largă împotriva sovieticilor.

În același timp, reprezentanți ai guvernelor din Franța, Marea Britanie și Israel se întâlneau la Sèvres, lângă Paris. Se încheia o alianță care urmărea recâștigarea controlului Canalului Suez, pe care egiptenii l-au naționalizat. O altă criză care nu s-a rezolvat până astăzi izbucnea. De aceea anul 1956 este unul din cei mai importanți din istoria recentă.

Revenind la Ungaria, pe 4 noiembrie tancurile sovietice intrau în Budapesta. Au început bătălii sângeroase pe străzi, iar ungurii au început să fugă în număr mare în Austria. Până când granițele au fost închise complet, 180.000 de refugiați unguri ajunseseră în Austria, iar 20.000 fugiseră în sud, în Iugoslavia. Dintre cei 200.000, un sfert nu împliniseră 20 de ani. Austria a intrat într-o criză, deoarece a trebuit să facă față unui număr neașteptat de mare de imigranți. Guvernul de la Viena s-a descurcat într-un mod remarcabil. În final, 180.000 din cei 200.000 de refugiați au fost distribuiți în 37 de țări – printre care SUA, Canada, Republica Federală Germană, Australia și statele din Scandinavia, primii 100.000 în primele zece săptămâni. Aproximativ 10.000 de oameni au fost obligați să se întoarcă în Ungaria, din cauza unor probleme administrative.

2.200 de șoferi austrieci vor pleca spre Ungaria pentru a duce refugiați în Austria

Ca și atunci, astăzi Austria primește refugiați și încearcă să le rezolve problemele. Într-o singură zi, 3.650 de imigranți au sosit în Viena, după ce s-au îmbarcat în trenuri cu plecare din Budapesta. Cancelarul austriac Werner Faymann a anunțat că țara sa a acceptat să permită intrarea miilor de refugiați pe care Ungaria a anunțat că îi va transporta la frontieră. Într-o mobilizare fără precedent, 2.200 de șoferi austrieci s-au alăturat unei campanii inițiate pe Facebook, prin care urmează să preia, duminică, din Ungaria refugiați rămași blocați în Ungaria, în urma măsurilor Guvernului de la Budapesta.

Anul 1956 avea să lase o amprentă decisivă asupra legilor internaționale privind refugiații și testa pentru prima dată Convenția pentru Refugiați, la care s-a ajuns la Geneva în 1951. Mai mult, până în 1992 numărul ungurilor care au emigrat a continuat să fie mare. Asta din cauza sancțiunilor sovietice impuse după revoluție și a izolării tot mai pronunțate a țării în anii care au urmat după aceasta, dar și a problemelor economice care au apărut în Ungaria după 1970, perioadă marcată de criza petrolului.

59 de ani mai târziu, Orban este intransigent

Într-un interviu pentru postul public de radio Kossuth, Orban a precizat că există diferențe mari de opinie între Uniunea Europeană și Budapesta, pe tema imigranților, deoarece majoritatea liderilor UE cred că toți trebuie primiți, transmite Mediafax.

„Dar dacă îi primim pe toți, înseamnă sfârșitul Europei”, a subliniat premierul ungar, adăugând că migrația va fi „fără sfârșit”.

„Mai devreme sau mai târziu, vom deveni o minoritate pe continentul nostru”, a adăugat el. Celor care vin în Europa „în speranța unei vieți mai bune” ar trebui să li se spună chiar înainte de plecare să nu vină, „pentru că nu vor fi primiți”, iar dacă vin vor fi trimiși înapoi, a precizat Orban.

Cetățenii europeni au o cerere validă pentru securitate, iar acest lucru se poate realiza prin apărarea granițelor. Europa trebuie să fie puternică, dar în schimb este „bogată și slabă, cea mai proastă combinație”, a spus el.

Orban a afirmat că i-a întrebat pe liderii europeni dacă au o idee mai bună decât gardul construit de Ungaria, iar aceștia au răspuns că nu le place gardul, dar nu au o idee mai bună.

În ceea ce privește planurile privind un sistem de cote, Orban a precizat că nu are sens să se discute despre distribuirea imigranților și cote decât dacă se pot apăra frontierele. „Nu voi susține nicio soluție despre care și inițiatorii săi cred că nu este o soluție”, a adăugat el.

Premierul a mai declarat că nu a fost prezentată nicio propunere scrisă privind preluarea refugiaților din Ungaria. Singura propunere scrisă a fost cea care ar aduce mii de oameni din Grecia și Italia în Ungaria, deși Ungaria primește mai mulți refugiați decât cele două țări, a subliniat acesta.

Totuși, o parte din populația Ungariei nu a uitat anul 1956. Până la 3.000 de persoane au participat la o demonstrație în centrul Budapestei, în semn de susținere față de refugiați și împotriva planurilor Guvernului condus de Viktor Orban de a impune restricții în domeniul migrării, relatează MTI.

Ungaria reprezintă un punct de trecere către zona Schengen. Guvernul ungar se așteaptă să pătrundă ilegal aproximativ 300.000 de imigranți pe teritoriul țării în cursul acestui an, în comparație cu cei 43.000 de refugiați care au sosit în 2014. Și Germania estimează că vor veni 800.000 de imigranți pe teritoriul țării în cursul acestui an.

De unde vin refugiații care bat la poarta Europei și ce pericol reprezintă

Europa se confruntă în ultimele luni cu cea mai gravă criză a imigranților de la cel de-al doilea Război Mondial încoace. Aproximativ 350.000 de imigranți au traversat Marea Mediterană în cursul anului 2015, iar cel puțin 2.643 de persoane au murit în această încercare de ajunge în Europa, potrivit unui raport al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM).

Spre deosebire de anul trecut (219.000), până în prezent, s-a înregistrat o creștere de 131.000 de imigranți care au traversat Marea Mediterană. Majoritatea provin din Siria, țară aflată în cel de-al cincilea an de război, Irak și Afghanistan.

Graficul de mai jos arată de unde provin și unde ajung refugiații:

Sursa: Reuters

Cei care se opun primirii refugiaților se tem că un mare număr dintre aceștia sunt adepți ai grupărilor extremiste, ărecum Stat Islamic, care doresc să se inflitreze în Europa. Fostul președinte Traian Băsescu a declarat că „nu există serviciu secret în lume care să poată garanta că un procent din miile de oameni care vin din Africa, Irak și Orientul Mijlociu nu sunt finanțați de Statul Islamic”. El a adăugat că Bucureștiul nu ar trebui să accepte primirea acestora.

Și jumătate dintre francezii se opun primirii refugiaților. O majoritate a francezilor se opune primirii de imigranți, în pofida emoției și unui val de solidaritate declanșate de fotografia lui Aylan, băiatul sirian în vârstă de trei ani care a murit înecat la Mediterana, potrivit unui sondaj realizat pentru iTELE și Paris Match. Peste jumătate dintre francezi (52%) nu sunt de acord cu îndemnul premierului Manuel Valls, potrivit căruia imigranții „care fug din calea războiului, persecuțiilor, torturii, oprimării, trebuie să fie primiți”, relevă sondajul, realizat joi și vineri.

În schimb, în Germania opinia publică susține primirea imigranților. Chiar și influentul tabloid Bild, care a susținut agresiv ieșirea Greciei din Zona Euro, promovează toleranța față de aceștia.