Prima pagină » Știri externe » Jean-Claude Juncker, ironii despre criza refugiaților. În ce an s-ar putea încheia repartizarea lor, potrivit președintelui CE

Jean-Claude Juncker, ironii despre criza refugiaților. În ce an s-ar putea încheia repartizarea lor, potrivit președintelui CE

Jean-Claude Juncker, ironii despre criza refugiaților. În ce an s-ar putea încheia repartizarea lor, potrivit președintelui CE
Operațiunile de distribuire a refugiaților în interiorul Uniunii Europene (UE) se vor încheia abia în 2101 - în ritmul actual al repartizării între statele membre -, a avertizat ironic, la Malta, președintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, relatează AFP în pagina electronică.

„Nu sunt deloc mulțumit de ritmul repartizării”, a declarat Juncker într-o conferință de presă, joi, după reuniunea liderilor europeni la Valetta.

Mai puțin de 150 de persoane – dintre cele 160.000 pe care UE a hotărât să le transfere din Italia și Grecia către alte state europene – au fost efectiv mutate în ultimele săptămâni, a declarat președintele CE.

„Dacă vom continua în acest ritm vom termina în 2101”, a adăugat el. „Trebuie să accelerăm și sper că așa se va întâmpla”, și-a exprimat Juncker speranța.

Statele membre UE s-au angajat să primească, în decurs de doi ani, 160.000 de refugiați – sirieni, eritreeni și irakieni – provenind din Italia și Grecia, din așa-numitele „hotspots” – centre în care sunt triați refugiații de „imigranții economici”, la sosirea pe teritoriul UE.

Cote – exacte și constrângătoare – de refugiați, care este obligatoriu să fie primiți, au fost stabilite pentru toate statele UE, pentru o perioadă de doi ani, însă statele este necesar să notifice treptat locuri imediat disponibile, în vederea organizării primelor transferuri.

Comisia a îndemnat în mai multe rânduri statele UE, în ultimele săptămâni, să facă mai rapid acest lucru, pentru ca mutarea azilanților să poată fi implementată.

Pe termen lung, Comisia pledează pentru un mecanism permanent de repartizare – fără un plafon în ceea ce privește numărul azilanților – cu caracter constrângător, care să fie declanșat în funcție de situația de criză constatată pe teren. Însă mai multe state membre UE se opun categoric acestui mecanism.

Citește și