Înalta Curte din Londra a decis marți că Julian Assange ar trebui să aibă dreptul de a face apel împotriva extrădării în SUA, dar numai dacă Washingtonul nu reușește să ofere „asigurări satisfăcătoare” cum că fondatorului WikiLeaks îi vor fi respectate drepturile în timpul unui proces american, scrie Reuters. Mai precis, dacă va putea invoca Primul Amendament care, printre altele, garantează libertatea presei.
Dacă îi va fi refuzat acest drept, Assange riscă pedeapsa cu moartea pentru spionaj, dacă nu, el poate invoca dreptul la liberă exprimare ceea ce-i salvează cel puțin viața. Jurnalistul este acuzat că prin dezvăluirile lui a pus în pericol viața multor americani implicați în diverse operațiuni secrete în teatrele de război, în special, ale SUA.
Nu este neapărat o hotărâre pozitivă pentru Assange, deoarece decizia este condiționată. Mai exact, instanța britanică așteaptă deocamdată asigurări cum că Assange se poate baza în cadrul unui proces din SUA pe Primul Amendament – care protejează dreptul la liberă exprimare – și vrea să știe dacă acesta riscă pedeapsa cu moartea.
Doar dacă aceste asigurări nu vor fi oferite, Assange va primi permisiunea de a face apel. O nouă audiere a fost programată pentru 20 mai.
În hotărârea sa scrisă, instanța a afirmat că există posibilitatea ca Assange să nu se poată baza pe dreptul la libertatea de exprimare prevăzut de Primul Amendament și că ar putea fi ulterior condamnat la moarte, ceea ce înseamnă că extrădarea sa ar fi ilegală.
Dacă lui Assange i s-ar fi refuzat direct permisiunea de a face apel, el ar fi putut fi extrădat în câteva zile în SUA, pentru a fi acuzat de spionaj.
În cadrul unei audieri de două zile, avocații săi au susținut că acuzațiile, care se referă la publicarea de către Assange și WikiLeaks a mii de documente clasificate și diplomatice legate de războaiele din Afganistan și Irak, au fost motivate politic și că cererea de extrădare este ilegală.
Judecătorii britanici, scrie BBC, au respins argumentele privind motivația politică a acuzațiilor SUA.
Soția fondatorului WikiLeaks, Stella Assange s-a declarat „uimită” de decizia instanței.
Ea a amintit că Assange este deținut în închisoarea Belmarsh de aproape cinci ani fără acuzații, adăugând că decizia instanței britanice subliniază că acesta „rămâne expus la pedeapsa cu moartea”
Cu toate acestea, ceea ce au făcut instanțele a fost să invite o intervenție politică din partea SUA, a adăugat ea.
Susținătorii lui Assange spun că acesta este un erou anti-sistem care este persecutat, în ciuda faptului că este jurnalist, pentru că a dezvăluit neregulile și presupusele crime de război ale SUA.
Washingtonul consideră că Assange a fost acuzat pentru că a publicat „fără discernământ și cu bună știință” numele surselor și nu opiniile sale politice. Statele Unite susțin că dezvăluirile WikiLeaks au pus în pericol viețile oficialilor și agenților americani.
Extrădarea lui Assange are totuși suficienți critici și ar reprezenta o chestiune politică sensibilă pentru administrația lui Joe Biden, în special în timpul anului electoral. Precedenta administrația democrată, a lui Barack Obama, a decis în cele din urmă să nu îl pună pe Assange sub acuzare, apreciind că acest lucru ar încălca libertatea presei.
În 2019, administrația lui Donald Trump a mers însă mai departe cu acuzațiile în baza Legii spionajului, susținând că acțiunile lui Assange nu au fost cele ale unui jurnalist obișnuit și au pus viețile multor oameni în pericol.