Ucraina a avertizat Germania împotriva unei „boicotări politce” a Campionatului de Fotbal Euro-2012, care ar fi demn de Războiul Rece, Berlinul intenționând, potrivit presei germane, să protesteze față de tratamentul aplicat Iuliei Timoșenko în închisoare, relatează AFP.
Angela Merkel și miniștrii Guvernului său ar putea, potrivit presei germane, să nu viziteze Ucraina pentru a asista la meciurile de fotbal din cadrul Campionatului Euro-2012 organizat împreună cu Polonia de la 8 iunie la 1 iulie, în cazul în care opozanta Iulia Timoșenko nu este eliberată până atunci.
„Nu vrem să ne gândim că liderii politici germani sunt capabili să reînvie metodele Războiului Rece și că vor încerca să facă din sport un ostatic al politicii”, a declarat Oleg Voloșin, un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, potrivit agenției Interfax.
Citește și Angela Merkel va boicota Euro 2012 dacă Iulia Timoșenko nu va fi eliberată din închisoare
„Oricare ar fi divergențele dintre politicienii germani și alte țări din regiunea noastră, niciunul dintre ei nici măcar nu a sugerat o boicotare a unor evenimente sportive importante”, a subliniat el.
Mai multe țări din Uniunea Europeană (UE), inclusiv Germania, și-au exprimat săptămâna trecută îngrijorarea față de situația Iuliei Timoșenko, încarcerată din august 2011 și aflată în greva foamei de la 20 aprilie, în semn de protest atât față de violențe a căror victimă a fost în închisoare, cât și față de „reprimarea politică” din țara sa.
Președintele german Joachim Gauck a refuzat recent o invitație oficială în Ucraina, la o reuniune între președinții țărilor din Europa Centrală, prevăzută la jumătatea lui mai, la Yalta.
La rândul său, Uli Hoeness, președintele Bayern Munchen, unul dintre cele mai mari cluburi de fotbal din Europa, l-a îndemnat pe șeful UEFA Michel Platini să exercite presiuni asupra autorităților ucrainene, cu scopul de a obține o ameliorare a situației lui Timoșenko.
Unul dintre liderii „revoluției portocalii” din Ucraina din 2004, Timoșenko a fost condamnată în octombrie la șapte ani de închisoare pentru abuz de putere în perioada în care conducea Guvernul, caz pe care aceasta l-a denunțat întotdeauna ca pe o răzbunare personală a președintelui Viktor Ianukovici, ales în 2010, care ar urmări, în opinia sa, să o îndepărteze de pe scena politică.