La 110 ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, Vladimir Putin amenință NATO cu un „război nuclear”

Pe 28 iulie 1914, la ora 11:00, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei printr-o telegramă la o lună după ce a emis ultimatum în urma asasinării arhiducelui austriac Franz Ferdinand de către activistul naționalist sârb bosniac Gavrilo Princip. În aceeași zi, armata austro-ungară a pătruns în Serbia, în timp ce Rusia, care și-a mobilizat armata, a intervenit în favoarea țării balcanice, declanșând Primul Război Mondial, un conflict sângeros soldat cu 20 milioane de morți și 21 milioane de răniți.  Germania a invadat Belgia și Franța, iar Marea Britanie i-a declarat război. În scurt timp, războiul s-a extins în toată Europa și în Orientul Mijlociu, purtat între două mari tabere internaționale:  Puterile Centrale și Antanta.  Milioane de militari europeni au dus un război static în tranșee, luptând cu mitraliere și piese de artilerie mai avansate, dar fiind și sub amenințarea constantă a bombardamentelor cu arme chimice. Acest război a fost și primul conflict în care au fost utilizate tancul, submarinul modern și avionul la scară largă. Conflictul s-a încheiat în 1918, după ce SUA au intervenit în favoarea Antantei, obținând victoria, dar și statutul de superputere. Imperiul German, Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Otoman s-au destrămat în urma tratatelor internaționale, făcându-și apariția pe hartă noi națiuni independente. Imperiul Rus și dinastia țaristă Romanov s-au prăbușit în urma revoluției bolșevice și a războiului civil, rezultând ascensiunea regimului comunist și apariția Uniunii Sovietice.  Imperiul Britanic a devenit cel mai mare din toate timpurile prin înglobarea a noi colonii de la germani, dar împărţirile teritoriale din Orientul Mijlociu cu Franța au dus la consecințe care se resimt și în ziua de azi.  La 21 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial,  regimurile totalitare fasciste au răsărit în Germania, Italia și Imperiul Japonez, iar ambițiile lor de expansiune teritorială au dus la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. 

Astăzi, când lumea comemorează 110 ani de la izbucnirea primei conflagrații globale, dictatorul rus Vladimir Putin avertizează NATO că ar putea urma o nouă „criză a rachetelor” ca cea din Cuba, din octombrie 1962.  Dar de această dată, va fi chiar în inima Europei.

Aliații își înarmează aliații, Rusia amenință cu războiul nuclear

Putin spune că în cazul în care Statele Unite amplasează rachete de rază lungă în Germania, va fi nevoit să riposteze. Rusia va staționa rachete balistice intercontinentale de rază lungă. El spune că armele nucleare strategice pot lovi orice oraș din Europa în maxim 10 minute.

.Statele Unite au declarat pe 10 iulie că vor începe desfășurarea de rachete cu rază lungă de acțiune în Germania, dar din 2026, scrie Reuters.  Printre acestea vor fi sistemele SM-6, rachetele de croazieră Tomahawk și alte rachete hipersonice. Anterior, SUA au transferat Ucrainei rachete de rază lungă ATACMS.

Putin a acuzat că acestea nu pot decola decât cu comandă inițiată de americani prin sateliți. Pe 23 iunie, rachete ATACMS ce ar fi fost lansate de ucraineni, au fost deviate de sistemul defensiv rusesc, iar fragmentele au căzut pe o plajă din Sevastopol, ucigând patru persoane și rănind alte 151. Rusia a acuzat imediat SUA și a amenințat că riposta va fi de natură militară.   Pe 8 iulie, Rusia a bombardat Kievul, lovind un spital de copii.

Putin va amplasa focoase nucleare la granița cu NATO

.„Timpul de zbor către țintele de pe teritoriul nostru al unor astfel de rachete, care în viitor pot fi echipate cu focoase nucleare, va fi de aproximativ 10 minute. Vom lua măsuri, ținând cont de acțiunile Statelor Unite, ale sateliților săi din Europa și din alte regiuni ale lumii”, a amenințat dictatorul rus de la Kremlin, care are mandat de arestare de la Curtea Internațională de la Haga pentru crime de război în Ucraina și răpire de minori ucraineni.

Statele Unite au anunțat că vor transfera sisteme de rachete Typhon în Danemarca și Filipine. Kremlinul a comaprat planurile SUA de înarmare a aliaților  cu decizia NATO de a disloca lansatoare Pershing II în Europa de Vest în 1979.  Conducerea sovietică, inclusiv secretarul general Iuri Andropov, se temea că desfășurarea lui Pershing II face parte dintr-un plan elaborat condus de SUA de a decapita Uniunea Sovietică prin eliminarea conducerii sale politice și militare.

„Această situație amintește de evenimentele din Războiul Rece legate de desfășurarea rachetelor americane Pershing cu rază medie de acțiune în Europa”, a spus Putin.

Citește și: Ion Cristoiu: „Primul Război Mondial este asemănător cu Războiul din Ucraina”