Le Monde a dedicat un amplu dosar prezenței românești la Salonul de Carte de la Paris

Norman Manea, Radu Aldulescu, Lucian Dan Teodorovici sunt doar câteva dintre numele scriitorilor cărora Le Monde le dedică ample articole în dosarul despre autorii prezenți la Salonul de Carte de la Paris, unde România este țară invitată de onoare.

Salonul de Carte de la Paris se desfășoară între 22 și 25 martie. Cu această ocazie, prestigioasa publicație Le Monde a dedicat un amplu dosar autorilor români prezenți la eveniment.

În „Libres comme jamais : la nouvelle génération des écrivains roumains /Mai liberi ca niciodată : noua generație de scriitori români”), Le Monde dialoghează cu autorii autohtoni Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu și Adina Rosetti și pune în context evoluția literaturii române de după căderea comunismului în România.

„La Iași, în nordul țării, Dan Lungu este directorul Muzeului Literaturii Române, o instituție destul de conservatoare, pe care autorul se străduiește să o «deschidă» și să o reformeze”, începe acest articol Le Monde.

Dan Lungu are trei romane traduse în Franța, la Jacqueline Chambon- „Raiul găinilor /Le Paradis des poules”,”Sunt o babă comunistă /Je suis une vieille coco” și „Cum să uiți o femeie/Comment oublier une femme”. Născut în 1969, Dan Lungu a cunoscut „ambele lumi – România de dinainte și cea de după 1989. Și, în calitate de scriitor, este conștient de faptul că majoritatea volumelor pe care le semnează ar fi fost de negândit, dacă nu «imposibile» sub vechiul regim. Dar literatura română se dezvoltă în ritm accelerat, după anii 2000”, scrie publicația franceză.

„Într-un deceniu, multe lucruri s-au schimbat (…) acum există mai mulți scriitori tineri ca în trecut”, a declarat Dan Lungu pentru Le Monde.

Lungu apreciază că printre numele reprezentative ale noii generații de autori se numără fără îndoială Lucian Dan Teodorovici și Adina Rosetti. Teodorovici, în vârstă de 37 de ani, este editor și scriitor al cărui roman, „Matei Brunul” este primul său titlu tradus în limba română. Pentru Teodorovici, starea literaturii române din prezent se aseamănă cu epoca de aur a autorilor români interbelici. Pentru a ilustra valoarea noii literaturi române, Teodorovici a făcut o comparație cu așa-zisul nou val al cinematografiei române. „Spun foarte des că dacă societatea română este capabilă de un asemenea cinema, unul dintre motive este și calitatea literaturii autohtone (…) sunt convins că această literatură poate fi o mare surpriză pentru Occident. Deja sunt mulți autori traduși, iar lista rămâne deschisă”, a spus Teodorovici pentru Le Monde.

„Tânăra generație refuză să fie catalogată ca făcând parte dintr-o categorie sau alta. Până la urmă, acest lucru ar fi imposibil”, mai remarcă autorul român.

„Generația mea este marcată de scriitori din întreaga lume. În prezent, 90 la sută din cărțile din România sunt traduceri (…) toate formele de artă mă inspiră ca autoare- cinematografia și arta contemporană în special”, a declarat Adina Rosetti, al cărei roman, „Deadline”, a apărut anul acesta în traducere în limba franceză.

În dosarul Le Monde, multe dintre cărțile semnate de autorii români ating, tangențial sau în mod direct, perioada comunistă a țării. În articolul „Amnezicul și marioneta”, Le Monde analizează volumul semnat de Lucian Dan Teodorovici, „Matei Brunul”, tradus în franceză sub titlul „L’Histoie de Bruno Matei”.

„Povestea lui Matei Brunul este dublă. Sau, mai degrabă, am putea crede că există doi Matei – cel de dinainte și cel de după accidentul care l-a privat de memorie. Singurul lucru comun al celor doi este o marionetă, Vasilache. În România comunistă de după război, acțiunea romanului prezintă două povești despre relația lui Matei Brunul cu propria sa istorie”, scrie Le Monde.

În „La Roumanie communiste, mieux vaut en rire / România comunistă, cea mai bună soluție este râsul”, Le Monde analizează primul roman semnat de Răzvan Rădulescu, „Viața și faptele lui Ilie Cazane”, tradus anul acesta în franceză cu titlul „La Vie et les agissements d’Ilie Cazane”.

„Cu o scriitură parcă realizată de un derviș, pendulând de la privirea asupra sinelui și ajungând, de-a lungul intrigii, la imaginea României, prin spirale și repetiții: povestea lui Ilie Cazane, fiul Georgetei și al lui Ilie Cazane-tatăl, «personaj care nu este lipsit de pitoresc, după cum spun prietenii săi», ne duce, prin intermediul unei povești fantastice, în viața cotidiană a României comuniste. Și… stupoare…cititorul se trezește râzând…”, descrie Le Monde romanul pentru care Răzvan Rădulescu – cunoscut, în ultimii ani, drept coscenarist al unor filme românești de succes precum „Moartea domnului Lăzărescu”, „Marți după Crăciun” și „Poziția copilului” – a primit, în 1997, Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România.

Un alt autor al noii generații de scriitori români, Radu Aldulescu, se află sub „lupa” Le Monde. Publicația franceză scrie despre „Amantul colivăresei”, tradus cu titlul „L’amant de la veuve” în articolul – „Romanul unui șmecher”.

„La 12 ani, Dimitrie Cafanu, căruia toată lumea îi spune Mite – pasiunea românilor pentru diminutive nu se dezminte niciodată – este «un băiat mai dezvoltat decât cei de vârsta lui», lucru care o bucură pe maică-sa. Am putea bănui că mama lui Mite ar fi mai puțin fericită dacă ar afla de legătura dintre fiul ei și văduva dascălului de la biserica Sfânta Vineri. Dar mama trece repede în planul al doilea, în penumbra în care Aldulescu își aruncă dintr-o mânuire de stilou unele personajele”, scrie Le Monde.

Nu sunt uitați nici scriitorii români „clasici”. Le Monde îi dedică, de asemenea, un articol lui Norman Manea, și el invitat al Salonului de Carte de la Paris – „Carnaval roumain. «La Cinquième Impossibilité», de Norman Manea”. Aici este analizat volumul lui Manea tradus în limba franceză, „A cincea imposibilitate: Eseuri despre exil și limbă”.

„Profund uman, eliberat, prin ironia sa, de tezele scorțoase, Manea a știut să transforme blocajul, afazia, Babel-ul – în concluzie imposibilitatea- în forță creatoare; el a știut să trannsforme deșertul într-un drum ce îl traversează pe cel dintâi și care nu ajunge la Pământul promis, din cauza opunerii unora”, notează Le Monde.

Le Monde nu a lăsat nemarcat nici protestul românesc ce a avut loc joi, în deschiderea Salonului de Carte, când câțiva tineri artiști au apărut la Standul României purtând măști cu chipurile autorilor care au refuzat să participe la Salon, pentru a nu își alătura numele cu cel al Institutului Cultural Român- Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu și Neagu Djuvara.

Salonul de Carte de la Paris, una dintre cele mai mari manifestări literare internaționale, se desfășoară în perioada 22 – 25 martie.

Salonul Internațional de Carte de la Paris are o medie de 180.000 de vizitatori pe ediție. Salon du Livre reunește în fiecare an peste 1.000 de expozanți din 40 de țări, 30.000 de profesioniști ai pieței editoriale internaționale și peste 2.000 de autori din toată lumea.

Bugetul ICR pentru Salonul Cărții de la Paris se ridică la aproximativ 700.000 de euro, după cum spunea Andrei Marga, președintele Institutului, într-un interviu acordat MEDIAFAX în octombrie 2012.