Franța se confruntă cu o pierdere a credibilității și a influenței în cadrul Uniunii Europene, situație care conduce la o anumită izolare a Parisului, ceea ce îl forțează pe președintele Emmanuel Macron, constrâns de factori politici și economici, să caute soluții pentru a menține spațiul de manevră într-un context internațional mai dur, conform cotidianului Le Monde.
”Prin discursul rostit joi la Sorbona despre viziunea sa asupra Europei, președintele Emmanuel Macron a avut în minte orientarea agendei celor 27 de state membre UE după alegerile din 9 iunie. În 2017, exercițiul i-a reușit, iar președintele vrea reeditarea experienței. Dar Franța de acum nu mai este cea de acum șapte ani, iar influența pe scena comunitară pare să fie afectată”, notează editorialistul Virginie Malingre, într-un articol publicat în cotidianul Le Monde sub titlul ”Influența Franței pierde viteză pe scena europeană”.
Macron a remarcat că, deși inițial ”părea prea francez”, conceptul ”suveranității europene”, pe care el l-a evocat în primul discurs rostit la Universitatea Sorbona, în 2017, ”s-a impus la nivel european”. ”Europa a avansat rar atât de mult cât a reușit în ultimii ani”, a insistat Macron, în discursul de joi.
Într-adevăr, Parisul a fost ”motor” de coordonare în crizele fără precedent din ultimii ani – pandemia și războiul din Ucraina -, prin planul european de relansare economică, prin achizițiile comune de vaccinuri și de gaze, prin reglementările digitale, instrumentele de protecție comercială, reabilitarea nucleară și industrială.
Începând din 2019, UE a adoptat o serie de inițiative inedite, în sensul ”Europei suverane” evocate de Macron în 2017.
Acum, Macron cere ”schimbarea paradigmei”, în contextul războiului din Ucraina și al concurenței generate de SUA și China, avertizând că, dacă nu va deveni puternică, Europa riscă să dispară.
”În acest context, Macron vrea remanierea profundă a politicilor monetare, bugetare, comerciale și industriale ale Uniunii Europene. Însă propunerile sale nu beneficiază în niciun caz de consens în cadrul UE, multe fiind respinse de Berlin, iar Parisul va trebui să utilizeze talentul pentru a nu fi date uitării”, notează editorialistul Virginie Malingre.
”Aceste lucruri pică prost, pentru că cea mai bună perioadă a Franței în materie de influență a cam trecut”, admite un oficial de la Palatul Elysée.
Parisul nu mai are poziție de forță în instituțiile comunitare, influența grupului politic al lui Macron fiind în scădere în Consiliul European și în Parlamentul European.
Macron continuă să fie susținut de Olanda, Belgia, Slovenia și Estonia, dar premierul olandez, Mark Rutte, și omologul său belgian, Alexander De Croo, probabil nu vor mai fi în funcții peste câteva luni.
Credibilitatea Franței este fragilă și din punct de vedere financiar, din cauza procedurilor Comisiei Europene privind deficitul excesiv.
”Chiar dacă Macron crede că și-a menținut «legitimitatea» pentru a solicita reforme în Europa, nu este sigur că partenerii lui sunt de aceeași părere”, constată editorialistul Le Monde.
Emmanuel Macron, care se confruntă, conform unui oficial prezidențial, cu ”deficit de imagine” și ”erodare a influenței”, va trebui să acționeze într-un context internațional mai dur, mai ales în perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.
”Nici măcar nu va mai putea miza pe sprijinul Berlinului. Relațiile cu Olaf Scholz nu sunt foarte bune, iar cancelarul social-democrat, în fruntea unei coaliții slăbite, se va concentra, peste câteva luni, pe viitoarele alegeri federale din Germania, programate în 2025”, atrage atenția editorialistul, amintind că Berlinul va trebui să modifice și modelul economic și subliniind că, pentru Macron, va fi determinant să convingă Berlinul să mențină cooperarea europeană.
Foto: Profimedia
Citește și: