Oficialii din cadrul Uniunii Europene au răsuflat ușurați că forțele de extremă-dreapta nu au câștigat scrutinul parlamentar din Franța, dar, acum, sunt preocupați că, în lipsa unei majorități stabile, Parisul își va pierde rolul de motor în organizația formată din 27 de state membre, comentează cotidianul Le Monde.
În seara alegerilor din Franța, diplomații și funcționarii francezi din cadrul instituțiilor comunitare au fost asaltați cu mesaje de colegi. Cei mai mulți, din toate curentele politice și de toate naționalitățile, salutau faptul că partidul Mobilizarea Național (RN) s-a clasat pe locul trei în Adunarea Națională, în urma Noului Front Popular și a alianței Împreună.
”A fost evitat un regres major și o paralizie a Uniunii Europene”, a explicat eurodeputatul Pascal Canfin, aliat al președintelui Emmanuel Macron, subliniind că un guvern de extremă-dreapta în Franța, una dintre statele fondatoare ale Uniunii Europene, ar fi putut bloca numeroase decizii comunitare, alături de Italia, Ungaria, Slovacia și Olanda.
Însă situația politică din Franța continuă să îi îngrijoreze pe europeni.
”S-a trecut de la criza scaunului gol la cea a scaunului instabil”, apreciază Yves Bertoncini, specialist în Afaceri Europene și profesor la Școala Superioară de Comerț de la Paris.
”De fapt, nu există nicio majoritate la Palatul Bourbon, sediul Adunării Naționale, unde partidul Mobilizarea Națională continuă să obțină locuri, iar Franța intră într-o perioadă de mare incertitudine. Emmanuel Macron va putea dizolva Adunarea Națională din nou abia peste un an”, notează editorialistul Virginie Malingre, într-un articol publicat în cotidianul Le Monde.
Eurodeputata Fabienne Keller recomandă Franței să se inspire din modul de lucru al Parlamentului European, bazat pe compromis.
”Noi colaborăm de mult timp pe baza compromisului cu toate forțele care vor, de la dreapta republicană la stânga social-democrată”, a argumentat Fabienne Keller.
”În privința Ucrainei, a apărării, a politicii comerciale și industriale, există convergențe de puncte de vedere cu formațiunea Republicanii și cu Partidul Socialist”, iar acest lucru ar permite Franței să continue să se afirme pe scena europeană, apreciază Jean-Noël Barrot, ministru delegat pentru Afaceri Europene.
În schimb, există un subiect, deloc mic, care generează diviziuni și pe care un guvern tehnic nu îl va putea gestiona, întrucât este structural: cel al însănătoșirii finanțelor publice și al ”sustenabilității modelului social”, atrage atenția eurodeputatul Pascal Canfin.
”Cu un deficit bugetar de 5,5 și o datorie suverană de 110,6% din PIB în 2023, Franța ar urma să fie supusă în următoarele zile unei proceduri europene de deficit excesiv. Iar cel târziu pe 15 octombrie, va trebui să prezinte Comisiei Europene planul de revenire la criteriile Maastricht (…)”, subliniază editorialistul, avertizând asupra ”spectrului unei crize economice”, care ar influența poziția Parisului la Bruxelles și activitățile UE.
Foto: Profimedia
Citește și: