Uniunea Europeană, care a fost loială mult timp comerțului liber, își caută acum direcția în materie de politici comerciale, cu o poziție afectată puternic de tensiunile geopolitice și de barierele vamale, comentează cotidianul Le Monde.
”Provocările economice au slăbit poziția Europei. Fidelă mult timp schimburilor comerciale libere, politica de tip comercial a statelor membre UE este dezorientată în prezent, în contextul tensiunilor geopolitice și al barierelor vamale. Inspirată din modelul german, Uniunea Europeană a fost mult timp mândră de poziția deschisă față de lume, revendicând atașamentul față de reglementările Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și transformând schimburile comerciale cu națiuni terțe în motoare de prosperitate. În prezent, în contextul prăbușirii multilateralismului și ascensiunii protecționismului, reperele UE au explodat”, constată editorialistul Virginie Malingre, într-un articol publicat în cotidianul Le Monde, sub titlul ”Europa își caută direcția, zdruncinată de ascensiunea protecționismului”.
”Europa își caută direcția, constrânsă de statele membre, începând cu Franța și Germania, ale căror interese sunt uneori divergente, dar și pe fondul imperativelor contradictorii. Europa caută o creștere economică la nivelul celor din Africa, Asia și America de Sud, dar vrea și reducerea emisiilor de dioxid de carbon, ceea ce generează vigilență privind condițiile comerciale. De asemenea, Europa vrea diminuarea dependențelor, adică mai multă autonomie, prin diversificarea surselor de aprovizionare”, subliniază editorialistul.
Situația de la Bruxelles este privită cu preocupare la Washington, Beijing, New Delhi sau Brasilia.
”Lumea din afară este neliniștită de tendința spre creșterea protecționismului din interiorul UE”, a afirmat Mao Ning, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.
”Dar oare are dreptate? În primul rând, trebuie spus că primii doi parteneri comerciali ai UE nu îi fac deloc cadouri”, argumentează editorialistul, notând că statul chinez, cel mai mare furnizor, încearcă să se impună în sectoare comerciale esențiale, fiind forțat să treacă în ofensivă pe plan extern, din cauza consumului economic redus la nivel intern.
”În privința Statelor Unite, primul client al UE, acestea nu încetează să ridice bariere comerciale din timpul mandatului președintelui Donald Trump. Din acest punct de vedere, venirea lui Joe Biden nu a schimbat nimic, lucru demonstrat de Legea Reducerii Inflației (IRA), un program de subvenții pentru tehnologii ecologice cu valoarea de 369 de miliarde de dolari (344 de miliarde de euro)”, notează editorialistul.
Dacă UE a devenit protecționistă, acest lucru nu se observă încă în statistici. Începând din 2013, importurile au fost în creștere constantă, ajungând de la 1.630 de miliarde de dolari la 2.520 de miliarde de dolari în 2023, iar exporturile au progresat doar puțin.
Cu toate acestea, UE a început să aplice măsuri pentru controlul exporturilor. În plus, Bruxellesul a început să reacționeze la subvențiile acordate de China și de Statele Unite și a făcut primul pas spre o politică industrială comună, prin Planul de relansare post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, destinat tranzițiilor ecologică și digitală.
Deocamdată, UE nu a utilizat contra Statelor Unite niciunul dintre noile instrumente de apărare comercială.
”De la începerea mandatului președintelui Biden, UE și Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, au menajat, în general, Statele Unite. Însă europenii nu prea au obținut nimic în schimb. Conflictele comerciale cu Washingtonul – dosarul Airbus-Boeing și litigiul privind importurile de oțel și aluminiu – se mențin: cele două părți au stabilit un moratoriu, dar nu au reglat disputele, care s-ar putea reactiva dacă revine Trump la Casa Albă”, concluzionează editorialistul.
Foto: Profimedia
Citește și: