„Leninismul digital”. Planul prin care China vrea să-și monitorizeze toți cetățenii

De la liderul comunist sovietic Iosif Stalin la revoluționarul comunist chinez Mao Zedong, toți adepții planificării economice de tip centralizat s-au confruntat cu aceeași problemă: sistemul nu a funcționat. În contextul dezbaterilor pe tema acordării unui rol decisiv piețelor financiare, Xi Jinping, actulul președinte al Chinei, crede că, până la urmă, sistemul trebuie condus de stat.

„După ce a primit un statut similar cu cel lui lui Mao Zedong, actualul lider de la Beijing aspiră la utilizarea megadatelor și inteligenței artificiale pentru a corecta erorile de planificare din trecut și pentru a administra în mod detaliat economia Chinei, menținând controlul asupra cetățenilor. Tehnologia informațională nu subminează nici pe departe modelul autoritarist chinez, ba chiar îl consolidează”, comentează editorialistul Andrew Browne, într-un articol publicat în cotidianul The Wall Street Journal sub titlul „China recurge la «leninismul digital» pentru administrarea economiei și monitorizarea cetățenilor / Xi Jinping conduce China spre o dictatură a megadatelor”.

Teoreticianul politic german Sebastian Heilmann a introdus termenul „leninism digital” pentru a descrie programul elaborat de Xi Jinping în scopul asigurării supraviețuirii Partidului Comunist chinez. Formațiunea politică numește misiunea drept o „reformă de cel mai înalt nivel” pentru tranziția spre un nou nivel de creștere economică prin utilizarea unor tehnologii avansate precum robotizarea, sistemele de imprimare tridimensională și vehiculele fără șofer.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

„Tehnicienii chinezi elaborează un plan pentru monitorizarea performanțelor acestor aparate folosind senzori și camere de luat vederi, măsurând astfel și obiectivele industriale. Fluxurile de date despre companii le vor oferi autorităților de reglementare capacitatea de a observa în timp real circulația fondurilor de credit și investiții, precum și a fraudelor. Vor fi folosiți algoritmi care pot utiliza datele pentru optimizarea procesului decizional macroeconomic, pentru a menține echilibrul piețelor și a evita activitățile speculative”, explică editorialistul WSJ.

Teoria economiei de piață libere afirmă că, indiferent că sistemul este digitalizat ori nu, planificarea centralizată nu poate înlocui niciodată ceea ce Adam Smith a numit „mâna invizibilă” a piețelor. În cartea intitulată „De ce ajung națiunile la eșec” („Why Nations Fail”), economiștii Daron Acemoglu și James Robinson afirmă că economii centralizate precum cea din China sunt sortite eșecului, deoarece elitele care le conduc se simt amenințate de perturbările politice generate de inovație.

Alți teoreticieni susțin contrariul, că, în era digitală, sistemele autoritariste sunt preocupate mai puțin de datele private și că acestea ar putea stimula inovația. Numeroși tineri ingineri IT educați la Universitatea Stanford și la Institutul tehnologic din Massachusetts (Massachusetts Institute of Technology, MIT) se alătură firmelor chineze din sectoarele serviciilor medicale și sistemelor computerizate, unde accesul la baze mari de date poate stimula progresele științifice, reducând timpul introducerii pe piață a inovațiilor. În contextul în care statul este cel mai bun client, astfel de activități pot avea un impact uriaș asupra societății chineze. O companie cu sediul în Shanghai încearcă să dezvolte o bază de date pentru un sistem de recunoaștere facială în colaborare cu Ministerul chinez al Siguranței Publice. Oricare dintre cei 1,4 miliarde de locuitori ai Chinei ar urma să fie identificat în trei secunde. Iar un sistem de „credite sociale” va colecta date despre toți cetățenii, inclusiv din postările pe platforme de socializare online, pentru evaluarea gradului de încredere al unei persoane.

„Acest experiment uriaș prezintă provocări fundamentale pentru sistemele politice democratice”, atrage atenția expertul german Sebastian Heilmann, citat de WSJ.

Planul conducerii Chinei riscă să se confrunte cu limite concrete, de tip birocratic și în privința capacităților de analizare a cantității enorme de date colectate, astfel că ar putea fi modificat chiar de Partidul Comunist, constată WSJ.