Liderii europeni, aproape de un compromis pe tema bugetului UE
Un compromis se profila vineri dimineața între liderii europeni pe tema viitorului buget al UE până în 2020, între cei conduși de Marea Britanie, care cer tăieri semnificative ale cheltuielilor, și apărătorii unui cadru mai ambițios, ca Franța și Italia, relatează AFP.
După mai mult de 15 ore de dezbateri, întâlniri bilaterale și conversații private, șefii de stat și de guvern nu au ajuns încă la un acord, dar par să se apropie de acesta.
Reuniunea celor 27 de membri, suspendată pe durata nopții, urma să se reia la ora 05.30 GMT (07.30 ora României). Președintele Consiliului european, Herman Van Rompuy, a anunțat că „lucrează la un acord” și că va prezenta o nouă propunere de compromis.
Potrivit mai multor surse europene, nivelul autorizat de cheltuieli viitoare ar fi de 960 de miliarde de euro, iar cel al resurselor financiare efective pentru următorii șapte ani ar fi de 908 miliarde de euro, cu posibilitatea unei marje de manevră de 12 miliarde.
„Un compromis se schițează încetul cu încetul. De acum pare posibil dar încă nu este (cazul)”, a declarat o sursă franceză.
Potrivit mai multor surse europene, Herman Van Rompuy voia inițial să propună o valoare autorizată a cheltuielilor viitoare de 960 de miliarde de euro și o valoare de 913 miliarde pentru plățile efective.
Președintele francez François Hollande și cancelarul german Angela Merkel au convenit asupra acestor cifre miercuri seara, potrivit unui negociator. Dar Merkel și premierul britanic David Cameron ar fi vorbit joi despre o valoare net inferioară pentru plățile efective.
Hollande și premierul italian Mario Monti au refuzat ca acordul final să fie dictat de Marea Britanie.
Potrivit unei surse europene, Monti a amintit, ca și președintele Parlamentului European Martin Schulz, că menținerea Marii Britanii în UE nu este garantată, după anunțul lui Cameron privind organizarea unui referendum pe această temă după 2015.
De la sosirea sa la Bruxelles, joi la prânz, premierul britanic s-a arătat foarte hotărât. „În noiembrie, cifrele prezentate erau cu adevărat foarte ridicate. Ele trebuie să coboare. Și dacă nu se va întâmpla așa, nu va exista niciun acord”, a avertizat el.
Pentru a ține cont de criză și de austeritatea impusă în numeroase state membre, valorile prezentate în noiembrie de Van Rompuy sunt deja în scădere netă în raport cu cererile Comisiei Europene: 973 de miliarde pentru angajamente și 943 de miliarde pentru plăți efective. Această propunere a fost respinsă deja de Marea Britanie, dar și de Germania, țările nordice și Olanda.
La rândul său, președintele francez François Hollande a avertizat că el va refuza un compromis dacă acesta „uită de agricultură și ignoră relansarea”. Premierul ceh, Petr Necas, s-a declarat pregătit să își exercite dreptul de veto față de o propunere „inacceptabilă” pentru dezvoltarea țării sale.
Pentru a ajunge la o scădere substanțială a bugetului, fără a mai tăia și mai mult de la politica agricolă comună, apărată de Franța, și de la fondurile de coeziune pentru regiunile cele mai sărace ale UE, cele mai multe tăieri urmează să fie operate la anvelopa cerută pentru infrastructuri. Aceasta ar urma să ajungă de la 40 la „mai puțin de 20 de miliarde de euro” în următorii șapte ani.
În orice caz, bugetul pentru perioada 2014-2020 va fi inferior valorii absolute a celui din perioada precedentă (2007-2013).
Parlamentul European amenință să respingă un acord încheiat pe astfel de baze. „Cu cât vă îndepărtați mai mult de propunerea Comisiei, cu atât este mai probabil ca decizia voastră să se lovească de un refuz în Parlamentul European”, a avertizat președintele instituției, Martin Schulz.
„Dacă vom continua așa, cu angajamente mai mari decât cheltuielile reale, riscăm un deficit bugetar structural”, a explicat el.