Liderii Uniunii Europene au căzut de acord vineri să aprobe impunerea de sancțiuni Belarusului.
Decizia a fost luată după ce în cadrul discuțiilor de la Bruxelles s-a ajuns la un acord privind un mesaj ferm la adresa Turciei, ca urmare a acțiunilor acesteia din Mediterana de Est, informează Agerpres.
Şefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, reuniţi în summit la Bruxelles, au ajuns la un acord, după lungi ore de negocieri pentru a convinge Atena şi Nicosia.
Sancţiunile au în vedere circa 40 de oficiali bieloruși acuzaţi de represiune contra opoziţiei sau de falsificarea rezultatului alegerilor prezidenţiale de pe 9 august din această țară.
Măsurile erau pregătite de mai multe săptămâni, dar trebuiau aprobate în unanimitate de statele membre. Ciprul a refuzat să îşi dea acordul dacă UE nu adresează mai întâi un mesaj în forţă Turciei pentru ca aceasta să înceteze operaţiunile ilegale de foraj în apele sale.
Vineri, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la Ankara „să se abțină de la acțiuni unilaterale” în Mediterana de Est.
Uniunea Europeană pregătise deja sancțiuni împotriva a 40 de oficiali bieloruși cosiderați responsabili de reprimarea violentă a protestelor din această țară și pentru fraudarea alegerilor prezidențiale din 9 august, câștigate de Aleksandr Lukașenko, dar este nevoie ca toate cele 27 de state membre să voteze acest pachet de sancțiuni pentru ca el să intre în vigoare.
După ce Cipru a blocat impunerea de sancțiuni în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe ai UE de luni, problema urmează să fie discutată în cadrul summit-ului liderilor europeni, care va avea loc pe 1 și 2 octombrie.
Lukașenko a fost declarat câștigătorul scrutinului prezidențial din 9 august, dar opoziția l-a acuzat în mod public pe acesta că ar fi fraudat alegerile.
De la alegeri, sute de mii de oameni au ieșit pe străzile din Belarus pentru a cere demisia lui Lukașenko.
Acesta se află la putere în Belarus din 1994 și și-a preluat miercuri cel de-al șaselea mandat consecutiv de președinte, după ce a depus jurământul.
Lukașenko se confruntă cu cele mai mari probleme din cei 26 de ani de mandat, în contextul în care au fost organizate proteste la nivel național după alegerile din 9 august. Scrutinul ar fi fost câștigat de Lukașenko cu 80%, însă protestatarii susțin că alegerile ar fi fost fraudate, așa că îi solicită demisia președintelui.
Forțele de ordine au fost acuzate că ar fi folosit forța în mod nejustificat împotriva protestatarilor. Mii de persoane au fost arestate, iar multe dintre persoanele care au fost eliberate au acuzat că ar fi fost torturate.