Liderii UE nu s-au înțeles pe cotele de refugiați: au convenit doar relocarea a 40.000, pentru restul decizia se amână. România rămâne cu 1.785 de refugiați

UPDATE 23.10 Consiliul JAI nu a adoptat concluzii oficiale, acestea fiind agreate doar la nivelul președinției Consiliului UE, deținute de Luxemburg. Statele membre au convenit să implementeze primul mecanism de relocare a refugiaților, agreat la Consiliul din iulie, prin care 40.000 de refugiați din Grecia și Italia să fie distribuiți în statele membre. A doua propunere a Comisiei Europene, de relocare a 120.000 de refugiați, nu a fost convenită, pentru că statele membre nu au ajuns la un acord astăzi, la Consiliul JAI, deși a existat „o majoritate” care a susținut-o.

Conform acestui prim mecanism de relocare, România ar urma să primească 1.785 de refugiați, cifră pe care oficialii români au insistat, spunând că aceasta este limita pe care o poate gestiona România.

„L-am adoptat astăzi și intră în vigoare de mâine. Relocarea va începe imediat, puncte fierbinți (hotspots) vor fi înființate în Grecia și Italia. Grecia a cerut ajutorul CE și al statelor membre, vor fi luate măsuri financiare și logistice pentru a ajuta Grecia. Primele cazuri de relocare pot să înceapă pe baza cifrelor convenite în iulie, de 40.000 de refugiați”, a anunțat ministrul de Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn.

În ce privește al doilea text, privind relocarea suplimentară a 120.000 de refugiați, o decizie ar urma să fie luată la un Consiliu de luna viitoare, pe 8 ocotmbrie.

UPDATE 20.40 Vicepremierul Gabriel Oprea a susținut la Consiliul JAI că România participă la mecanismul de relocare a refugiaților, urmând să preia 1.705 persoane solicitante de azil din Italia și Grecia și încă 80 de persoane din afara UE, însă a arătat că România nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii, informează MAI într-un comunicat de presă. România participă, astfel, la prima parte a mecanismului de relocare a refugiaților, convenit în luna iulie și ratificat de Consiliul UE astăzi, privind o tranșă de 40.000 de refugiați.

„Pentru asumarea unui nou angajament politic în privința relocării intra-UE este necesară o foarte atentă cuantificare a tuturor aspectelor de natură practică pe care le incumbă o asemenea măsură, cum ar fi: implicațiile financiare, situația capacităților naționale de recepție, integrarea persoanelor relocate în țările-gazdă, durata de relocare și aspectele privind returnarea”, a arătat Gabriel Oprea în intervenția sa la Consiliul JAI.

Oprea a mai arătat că România securizează deja peste 2.000 de kilometri de frontieră externă a UE, „acționând ca un membru de facto al spațiului Schengen”.

Oprea a vorbit și despre importanța intensificării măsurilor de combatere a traficului de persoane și a anunțat că România este dispusă să contribuie suplimentar la activitățile Frontex. Vicepremierul a mai spus că este „extrem de importantă luarea cu celeritate a măsurilor de triere pentru identificarea persoanelor care nu se califică pentru obținerea protecției internaționale și returnarea acestora conform standardelor în materie”, mai arată comunicatul MAI.

UPDATE 18.30 Consiliul UE a legiferat acordul privind distribuirea în statele membre a 40.000 de imigranți extracomunitari cu statut de refugiat ajunși în Grecia și Italia, înțelegere la care statele membre ajunseseră în luna iulie și care a fost ratificată de Parlamentul European la începutul lunii septembrie.

„Consiliul a adoptat o decizie care permite stabilirea unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale de care să beneficieze Italia și Grecia”, informează un comunicat oficial.

„Decizia stabilește un mecanism temporar și excepțional de relocare spre alte țări, în următorii doi ani, a refugiaților ajunși în Italia și Grecia. Mecanismul se va aplica persoanelor aflate în nevoie evidentă de protecție internațională, care au ajuns sau ajung pe teritoriile Italiei și Greciei, din 15 august 2015 până în 16 septembrie 2017″, precizează comunicatul.

Conform acestui mecanism, România ar urma să primească 1.705 refugiați. UE va finanța statele membre care participă la acest mecanism cu 6.000 de euro de refugiat relocat. Marea Britanie și Danemarca nu iau parte la acest mecanism, mai informează Consiliul UE.

UPDATE 17.30 Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, la Palatul Cotroceni, că este de părere că „tematica cotelor obligatorii de refugiați va dispărea” și că „spațiul Schengen este în acest moment nefuncțional”.

„România nu este o țară xenofobă, nici autistă, nici separatistă”, a spus Iohannis, vorbind despre cotele de refugiați.

„Eu cred că încet, încet, tematica cotelor obligatorii va dispărea. Nu mi se pare normal ca o țară din UE să fie obligată la ceva ce nu poate să facă. Or, să se ia o decizie, nu contează sub care formă, în UE, care redeschide falia între Est și Vest, mi se pare o decizie fundamental greșită. Există forme prin care aceste țări își pot arăta solidaritatea. România este solidară și cu ceilalți membri din UE și este solidară într-o oarecare măsură și cu imigranții”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

„Mi se pare foarte serios și mi se pare sincer. Puteam să zicem, primim și 10.000, doar că nu putem să îi gestionăm. Vom face bine să creștem capacitatea României și în acest domeniu”, a spus Iohannis, întrebat fiind dacă i se pare serios faptul că un stat ca România, membru NATO și UE și cu o populație de 20 de milioane de locuitori, susține că nu poatye primi mai mult de 1.785 de refugiați.

„Spațiul Schengen nu funcționează de facto. Spațiul Schengen este nefuncțional în momentul de față. Este o preocupare a a noastră și va face obiectul CSAT”, a mai declarat președintele României, refuzând să facă alte comentarii înainte de a discuta problema Schengen în CSAT.

UPDATE 15.50 Draftul declarației comune a Consiliului JAI, obținut de The Guardian, diluează mesajul tranșant de până acum, privind cotele obligatorii de refugiați pentru statele europene. Documentul vorbește despre „angajamentul” miniștrilor de a împărți cei 160.000 de refugiați, însă nu menționează că sistemul cotelor este obligatoriu. De altfel, mai arată documentul, o decizie formală nu va fi luată până luna viitoare, declarația de astăzi urmând să fie baza pentru o astfel de decizie. Conform Reuters, o nouă reuniune ministerială va avea loc pe 8 octombrie.

„Cifrele propuse de Comisie constituie baza pentru un acord asupra distribuirii acestor persoane în cadrul UE. Se va lucra cu prioritate la pregătirea unei decizii formale pentru implementarea acestui angajament, cu atenția necesară pentru flexibilitatea care ar putea fi necesară statelor membre, în implementarea acestei decizii, mai ales pentru abordarea evoluțiilor neprevăzute”, arată draftul textului, conform Reuters și The Guardian.

Pe termen mediu, arată documentul, UE ar trebui să finanțeze construcția de tabere de refugiați în afara Europei, iar solicitanții de azil care sunt respinși să fie trimiși în aceste tabere, care nu sunt în țările lor de origine.

Documentul mai stabilește organizarea de centre de recepție unde refugiații să poată fi cazați temporar, în Grecia și Italia, cât timp sunt identificați, înregistrați și amprentați. Cererile de azil trebuie procesate rapid, iar cei care sunt respinși trebuie deportați rapid.

„Este crucial ca mecanisme robuste să devină operaționale imediat în Italia și Grecia, pentru a asigura identificarea, înregistrarea și amprentarea migranților; pentru a identifica persoanele în nevoie de protecție internațională și a sprijini relocarea lor; pentru a identifica migranții neregulați, care trebuie respinși”, arată documentul.

Documentul mai vorbește despre „echipe de intervenție rapidă la granițe”, care să fie trimise la frontierele externe sensibile.

„Când întoarcerea voluntară nu este practică și alte măsuri de întoarcere sunt inadecvate pentru a preveni mișcările secundare, trebuie aplicate măsuri de detenție”, arată documentul, referindu-se la solicitanții de azil respinși, care încearcă să plece către o altă țară decât cea unde au fost înregistrați și au solicitat azilul.

UPDATE 13.10 Slovacia a introdus controlul temporar la frontiere, urmând modelul Germaniei, Austriei, Ungariei și Cehiei.

Reuniunea de urgență a Consiliului de Justiție și Afaceri Interne, în cadrul Consiliului UE, are loc luni la Bruxelles, pe seară urmând să fie anunțată o poziție comună asupra crizei refugiaților și a cotelor, obligatorii sau nu, care revin fiecărui stat european.

România, alături de țări precum Bulgaria, Polonia, Cehia, Ungaria sau Slovacia, se opun obligativității cotelor de refugiați, liderii români – Iohannis, Ponta – spunând că România nu are capacitatea să primească mai mult de 1.785 de refugiați, așa cum se negociase în primăvara acestui an. România este reprezentată la Consiliul JAI de vicepremierul Gabriel Oprea, care ia parte pentru prima oară la o astfel de reuniune.

„Miniștrii statelor UE vor fi informați despre progresele înregistrate în implementarea celor mai recente măsuri și vor fi stabilite următoarele acțiuni pentru gestionarea actualului aflux de imigranți. Va fi audiată și o prezentare a propunerilor Comisiei Europene privind imigrația”, precizează Consiliul Uniunii Europene, subliniind că la ședință vor participa și reprezentanții statelor asociate – Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

O primă decizie a zilei de luni, înaintea Consiliului JAI, prevede lansarea de operațiuni militare ale UE în Marea Mediterană, pentru a contracara traficul de imigranți. Sub egida misiunii EUNAVFOR Med, care asigură securitatea în Marea Mediterană, forțele navale europene vor avea voie să intervină împotriva ambarcațiunilor care transportă ilegal persoane dinspre Libia, însă nu are voie să intervină în apele internaționale, conform AFP, care citează surse diplomatice. Până acum, misiunea navală europeană nu avea voie să intervină în acest sens, de teamă să nu se amestece în conflictul intern din Libia.

Tot în contextul zilei de luni, duminică, Germania a anunțat că introduce temporar controlul la frontiere, concentrându-se în special pe granița cu Austria, pe unde vin refugiații. Deși contravine principiilor Schengen, măsura este prevăzută de regulamentul de aplicare a Acorduluio Schengen, care prevede că în situații de urgență, controlul la frontiere poate fi reintrodus temporar.

Această cifră se adaugă celor 40.000 de refugiați propuși pentru a fi redistribuiți în mai din Malta, Italia și Grecia; un mecanism permanent de distribuire a imigranților destinat tuturor statelor membre, care să poată fi activat oricând pentru a veni în ajutorul statelor membre confruntate cu situații de criză; elaborarea unei liste cu „țări de origine sigure”, precum Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Turcia, în care pot fi repatriați solicitanții de azil; un plan de acțiune comun pentru repatrierea extracomunitarilor și constituirea unui fond de încredere de 1,8 miliarde de euro pentru îmbunătățirea situației din Africa prin abordarea cauzelor imigranției clandestine.

Situația imigrației va fi dezbătută din nou cu ocazia reuniunii Consiliului JAI din 8 octombrie, iar deciziile finale ar urma să fie luate la summitul Consiliului European din 15-16 octombrie. O reuniune specială pe tema imigrației, la care vor fi invitați lideri politici din Africa și din alte zone, este programată pe 11-12 noiembrie în Valletta (Malta).

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat un sistem pentru distribuirea refugiaților în state UE în funcție de cote obligatorii stabilite pe baza unor criterii precum mărimea teritoriului, numărul de locuitori, starea economiei și situația socială.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, România ar urma să primească 6.351 de refugiați, Germania, 31.443, iar Franța 24.031. Pentru Spania, propunerea este de 14.931 de extracomunitari, în Polonia ar urma să ajungă 9.278, iar în Olanda 7.214.