LIVE | Ziua 424 de război. Atac cu rachete asupra orașului Harkov/G7 vrea prelungirea, implementarea integrală și extinderea acordului pentru cereale

Război în Ucraina, ziua 424. Cel puţin cinci rachete ruseşti au lovit sâmbătă seara oraşul Harkov din estul Ucrainei şi împrejurimile sale, avariind clădiri civile, au anunţat autorităţile locale.

Oleh Sinegubov, guvernatorul regiunii, a declarat într-un mesaj pe Telegram că o casă a fost lovită în satul Kotliari, la sud de Harkov, şi că o rachetă a declanşat un incendiu major chiar în oraş.

Momentan nu se ştie dacă există victime, informează Reuters.

ACTUALITATE Cât plătești pentru 3 nopți de cazare în Bucovina, de Sărbători. Turiștii sunt întâmpinați cu tradiții cu totul speciale în „Țara Fagilor”

22:20

HOROSCOP Cele patru ZODII care vor încheia prost anul 2024. Însă, există și o veste bună

22:19

A large fire in Kharkiv after Russia attacked the city with S-300 missiles pic.twitter.com/j5356IufHk

— Giorgi Revishvili (@revishvilig) April 22, 2023

UPDATE 3. G7 vrea prelungirea, implementarea integrală și extinderea acordului privind cerealele din M. Neagră

Grupul celor șapte puteri economice (G7) a cerut duminică „prelungirea, punerea în aplicare integrală și extinderea” unui acord esențial pentru exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, au declarat miniștrii agriculturii din cadrul grupului într-un comunicat, transmis de Reuters.

Intermediat de Națiunile Unite și Turcia, acordul a fost semnat la Istanbul în iulie anul trecut, permițând Ucrainei să exporte peste 27 de milioane de tone de cereale prin mai multe porturi de la Marea Neagră.

Rusia, care și-a invadat vecinul ucrainean în februarie 2022, a semnalat cu fermitate că nu va permite ca acordul să continue după 18 mai, deoarece nu a fost îndeplinită o listă de cereri pentru a facilita propriile sale exporturi de cereale și îngrășăminte.

În comunicatul de după o reuniune de două zile la Miyazaki, în Japonia, miniștrii agriculturii din G7 au „recunoscut importanța” acordului, spunând: „Susținem cu tărie extinderea, implementarea deplină și extinderea (Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră) BSGI”.

„Condamnăm încercările Rusiei de a folosi alimentele ca mijloc de destabilizare și ca instrument de coerciție geopolitică și ne reiterăm angajamentul de a acționa în solidaritate și de a-i sprijini pe cei mai afectați de militarizarea alimentelor de către Rusia”, se arată în comunicat.

Membrii G7 „sunt pregătiți” să sprijine redresarea și reconstrucția Ucrainei, inclusiv prin oferirea de expertiză în ceea ce privește deminarea terenurilor agricole și reconstrucția infrastructurii agricole, se arată în document.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, urmează să discute cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în această săptămână, la New York, despre acordul de export de cereale din Marea Neagră cu Ucraina.

UPDATE 2. Zelenski: Rusia foloseşte centrala nucleară de la Zaporojie pentru a şantaja lumea cu un dezastru

Preşedintele Volodimir Zelenski cere punerea industriei nucleare ruseşti sub sancţiuni internaţionale, arătând că Rusia se foloseşte de energie ca de o armă, pentru a crea dependenţe şi pentru a şantaja, iar această tactică este valabilă inclusiv în cazul centralei nucleare de la Zaporojie, pe care Moscova o utilizează ca să ameninţe lumea cu un dezastru nuclear.

„Este important că au fost lansate măsuri restrictive globale împotriva industriei nucleare ruseşti. Această industrie nu numai că generează fonduri pentru bugetul agresorului, dar ajută şi la crearea unei dependenţe a altor state pe teritoriul cărora se implementează proiecte nucleare pretins „energetice”. Pentru Kremlin, orice energie este o armă. Pentru ei, energia nucleară este, de asemenea, o armă”, a arătat preşedintele Volodimir Zelenski în discursul rostit sâmbătă seara către compatrioţi.

„Exact acest lucru se întâmplă la centrala nucleară Zaporojie, pe care Rusia o foloseşte ca armă de şantaj la nivel mondial, pentru a şantaja lumea cu un dezastru”, a explicat Volodimir Zelenski.

Trecând la subiectul aprovizionării cu arme a frontului ucrainean, liderul de la Kiev a menţionat noi pachete de sprijin din partea SUA şi a Canadei şi a salutat ajutorul pentru consolidarea apărării aeriene din partea Olandei, precum şi decizia comună cu Danemarca de a furniza tancuri.

Preşedintele Ucrainei a mulţumit Germaniei, sugerând că aşteaptă de la Berlin noi decizii. „Există noi paşi care vor asigura mai multă pace în cerurile noastre şi ar putea exista noi paşi care vor aduce mai multă pace în ţara noastră. Aşteptăm aceste decizii”, a spus Zelenski.

De asemenea, el a mulţumut Estoniei şi Finlandei pentru noile pachete de apărare, iar Slovaciei pentru avioanele trimise.

El a menţionat şi Elveţia, în ciuda faptului că politica de neutralitate a Bernei dă uneori bătăi de cap partenerilor europeni, mulţumind pentru „noile sancţiuni împotriva teroriştilor ruşi”.

„Ne pregătim ca următoarea săptămână în relaţiile cu partenerii noştri să nu fie mai puţin productivă decât aceasta. Fiecare astfel de rezultat pentru Ucraina înseamnă vieţi salvate ale poporului nostru. Aceasta este capacitatea soldaţilor noştri de a proteja vieţi, de a respinge atacurile ruseşti şi de a se pregăti pentru operaţiunile active ucrainene”, a arătat Zelenski.

În încheierea discursului său, aşa cum face de fiecare dată, el le-a mulţumit soldaţilor de pe front, precizând că există patru puncte fierbinţi pe linia frontului: Mariinka, Bahmut, Avdiivka şi sectorul Lîman.

„Acolo luptele sunt crâncene”, a afirmat Zelenski, potrivit news.ro.

UPDATE 1: Preşedintele Braziliei cere iniţierea urgentă a negocierilor între Rusia şi Ucraina

Preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a reafirmat, sâmbătă, apelul pentru iniţierea negocierilor între Rusia şi Ucraina în scopul găsirii unei soluţii de oprire a conflictului militar.

„Administraţia mea a criticat lezarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, dar noi pledăm pentru o soluţie negociată de oprire a conflictului. Avem nevoie urgent de constituirea unui grup de naţiuni care să poarte negocieri atât cu Ucraina, cât şi cu Rusia”, a afirmat Luiz Inacio Lula da Silva, conform site-ului Tagesschau.de, cu ocazia întrevederii pe care a avut-o la Lisabona cu preşedintele Portugaliei, Marcelo Rebelo de Sousa.

„Portugalia are o altă poziţie: noi pornim de la premisa că eventualul drum spre pace recunoaşte în primul rând dreptul Ucrainei de a reacţiona la invazie”, a declarat, la rândul său, Marcelo Rebelo de Sousa.

Lula da Silva a respins criticile că ar fi de partea Rusiei sau Chinei, subliniind, conform agenţiei Reuters, că nu încearcă să fie pe placul nimănui. „Eu doar încerc să găsesc o alternativă pentru oprirea conflictului, prin construirea păcii”, a subliniat preşedintele Lula da Silva.