Locuitorii din Catalonia, chemați la urne pentru a-și alege Parlamentul

Locuitorii din Catalonia votează duminică pentru a-și alege Parlamentul, un scrutin care ar putea conduce această regiune puternică din nord-estul țării către un referendum privind viitorul său, relatează AFP.

Pe străzile din Barcelona, unii au arborat la ferestre „senyera”, drapelul catalan, cu dungi roșii și galbene, alții „estelada”, drapelul separatiștilor cu o stea albă pe fond albastru.

Liderul naționalist Artur Mas, adus la conducere de o manifestație monstruoasă organizată la 11 septembrie pe străzile Barcelonei în scandări de „Independență”, le-a promis celor 7,5 milioane de catalani că va organiza în patru ani un referendum privind viitorul lor.

În fața refuzului Madridului de a acorda Cataloniei autonomia bugetară pe care o cere, Artur Mas, în vârstă de 56 de ani, președintele acestei regiuni cu o puternică identitate lingvistică și culturală, a convocat alegeri anticipate, cu doi ani înainte de termen.

El speră să obțină o majoritate absolută și să avanseze către un „stat suveran”.

Acesta este un joc riscant, deoarece ultimele sondaje de opinie creditează CiU cu o majoritate relativă din cei 135 de deputați regionali, mai mult sau mai puțin echivalentă cu majoritatea de 62 de locuri din prezent.

Micile partide separatiste de stânga, multe dintre ele radicale, ar putea însă progresa, în special ERC, stânga separatistă tradițională.

„Nu suntem vasalii statului spaniol”, a declarat vineri Artur Mas, cerându-le catalanilor să construiască „viitorul națiunii lor”, la încheierea campaniei electorale.

Guvernul conservator spaniol, deja acaparat de lupta împotriva crizei economice, se confruntă cu o provocare majoră: dacă perspectiva unei eventuale independențe rămâne îndepărtată, se pune totuși în discuție perenitatea modelului autonomiei regionale, unul dintre fundamentele Constituției din 1978.

În perioada tranziției democratice, catalanii și-au regăsit dreptul de a se exprima liber în limba lor, interzisă în spațiul public în timpul dictaturii lui Franco (1939-1975).

Dacă Artur Mas, un naționalist de dreapta moderat, evită cu grijă cuvântul „independență”, el apără un „stat suveran”, afirmând că acesta ar fi viabil din punct de vedere economic, „al șaptelea din UE” în ceea ce privește veniturile pe cap de locuitor.

Aceasta însă generează temeri în rândul oamenilor de afaceri, din cauza posibilității ca acest stat să se găsească de facto în afara UE și a zonei euro, în timp ce regiunea aduce o cincime la PIB-ul Spaniei.

De doi ani, frustrarea crește în Catalonia, după o decizie a Tribunalului constituțional spaniol de a reduce statutul său de autonomie extinsă, datând din 2006, eliminând articolul care o definește ca o „națiune”.

Pe aceste teren al identității, foarte sensibil, criza economică a reanimat frustrările, Catalonia, afectată de tăieri bugetare, acuzând statul central că antrenează o prăpastie financiară: ea afirmă că are un deficit fiscal de 16 miliarde de euro pe an, ceea ce Madridul contestă.

Regiunea, care în prezent este cea mai îndatorată din Spania, cere un „pact fiscal” echivalent cu cel de care beneficiază Țara Bascilor și Navarra, care i-ar permite să crească impozitele și să elimine inegalitățile a căror victimă se declară.

Intențiile lui Artur Mas rămân totuși ambigue, în timp ce un sondaj al cotidianului El Pais arată că doar 46 la sută dintre catalani ar vota pentru independență dacă le-ar fi adresată această întrebare.

În opinia lui Joaquin Molins, profesor de științe politice la Universitatea din Barcelona, președintele regiunii nu va merge până la capăt. „Ceea ce pare logic este că negocierile vor avea loc pe pactul fiscal, iar toate acestea sunt o strategie pentru a se poziționa fiecare ca cel mai puternic”.