Anunțul de la Casa Albă, unde președintele Donald Trump s-a ținut de promisiunea electorală de a retrage SUA din Acordul Climatic de la Paris, a provocat reacții negative din partea celor mai importanți lideri internaționali, dar și din partea unor mari companii americane, inclusiv unele din domeniul energiei.
Trump și-a argumentat măsura prin faptul că acordul climatic de la Paris, care stabilește începând cu 2020 ținte de reducere a emisiilor de carbon și de menținere a creșterii temperaturii globale sub 2 grade Celsius față de nivelul temperaturii medii din epoca pre-industrială, până în 2100, ar submina economia americană, ar afecta locurile de muncă ale americanilor și ar pune SUA în dezavantaj față de restul lumii. El a spus că acest acord ar costa SUA 3 trilioane de dolari și 6,5 milioane de locuri de muncă, iar China sau India ar fi mai avantajate.
„Nu vrem ca alți lideri și alte țări să mai râdă de noi. Și nu o vor mai face. Aceleași națiuni care ne cer să rămânem în acest Acord sunt țările care costă America trilioane de dolari prin practici comerciale dure și în multe cazuri prin contribuții laxe la alianța noastră militară crucială”, a explicat Donald Trump, adăugând un slogan care spune multe despre resorturile acestei decizii – „Am fost ales să reprezint cetățenii din Pittsburgh, nu din Paris”. Într-o replică ironică pe Twitter, primarul democrat din Pittsburgh, considerat un simbol al industriei oțelului american, l-a anunțat pe Trump că de fapt orașul său susține acordul de la Paris.
Prin ieșirea din acest acord, SUA nu vor mai plăti bani nici în fondul ONU pentru climă (Green Climate Fund), creat pentru a ajuta țările sărace să facă față inundațiilor, secetelor și altor manifestări ale schimbărilor climatice, a mai anunțat Trump. cu toate acestea, ieșirea SUA din acord nu se poate întâmpla imediat. Regulile ONU obligă SUA să aștepte 3 ani de la intrarea în vigoare a pactului, până să poată cere retragerea, acest lucru putând deci să se întâmple abia în noiembrie 2019, iar apoi SUA vor mai trebui să aștepte încă un an pentru a ieși cu totul din acest acord, conform Reuters.
Trump s-a arătat însă dispus la o renegociere a acestui acord, lucru care nu ar fi posibil, după cum i-au transmis lideri europeni. Trump a spus că va „începe negocieri pentru a reintra în acordul de la Paris sau într-un acord cu totul nou, în termeni care sunt corecți pentru SUA. Vom vedea dacă vom putea face o înțelegere corectă. Și dacă putem e super. Și dacă nu putem, e ok”.
Coincidență sau nu, România s-a plasat în absolut ofsaid față de anunțul SUA. Joi, pe 1 iunie, ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a depus la ONU instrumentul de ratificare a Acordului de la Paris, din partea României, arătând că țintele acestui Acord corespund obiectivelor României.
„În cadrul ceremoniei, șeful diplomației române a arătat că formularea și implementarea concertată a strategiilor privind dezvoltarea durabilă și schimbările climatice, la nivel național, corespund angajamentului României ca stat membru UE și ONU, precum și obiectivului nostru de a contribui activ la implementarea mecanismelor Acordului. Înaltul oficial ONU a subliniat că ratificarea de către România a Acordului de la Paris privind schimbările climatice reprezintă recunoașterea contribuției importante a țării noastre pentru menținerea acestui domeniu pe agenda internațională și consolidarea cooperării între statele lumii în abordarea acestui fenomen”, se arată într-un comunicat de presă al MAE.
România nu a avut încă o reacție oficială față de anunțul SUA, însă cei mai importanți lideri internaționali au condamnat gestul. Angela Merkel, Emmanuel Macron și premierul italian Paolo Gentiloni au publicat o declarație comună în care arată că acordul de la Paris nu poate fi renegociat și i-au îndemnat pe aliații europeni să accelereze eforturile de combatere a schimbărilor climatice.
„Considerăm avântul generat la Paris în decembrie 2015 ca fiind ireversibil și credem cu tărie că Acordul de la Paris nu poate fi renegociat, fiind un instrument vital pentru planeta noastră, societăți și economii”, arată cei trei lideri europeni în declarația lor comună.
„Le transmit tuturor oamenilor de știință, inginerilor, antreprenorilor și cetățenilor responsabili care au fost dezamăgiți de decizia Statelor Unite, că vor găsi întotdeauna în Franța o a doua casă. Fac un apel către ei: veniți și munciți alături de noi. Să muncim împreună pentru a găsi soluții concrete pentru climă, pentru mediul înconjurător. Vă pot asigura că Franța nu va renunța la luptă”, a declarat Macron într-o înregistrare publicată pe rețelele de socializare, el ironizând sloganul campaniei lui Trump, „Make America Great Again” și înlocuindu-l cu „Make Our Planet Great Again”.
Premierul britanic Theresa May i-a telefonat lui Trump pentru a-și exprima dezamăgirea și i-a transmis că acest acord protejează „prosperitatea și securitatea generațiilor viitoare”.
Premierul Canadei, Justin Trudeau, a arătat că „în timp de decizia SUA este dezamăgitoare, rămânem inspirați de avântul în creștere din întreaga lume pentru a combate schimbările climatice și de a face tranziția la economii curate”.
Agenția de stat chineză Xinhua a publicat un articol în care arată că decizia lui Trump reprezintă un „pas înapoi la nivel global”, conform Reuters, în condițiile în care China este un emițător de gaze de seră mai mare decât SUA.
„Chiar și în absența leadership-ului american, chiar și atunci când administrația se alătură unui mic grup de națiuni care resping viitorul, sunt convins că statele noastre, orașele, afacerile vor face pasul înainte și vor face și mai mult pentru a urma această cale și a ajuta la protejarea generațiilor de pe singura planetă pe care o avem”, a declarat fostul președinte Barack Obama, cel care s-a implicat activ în înfăptuirea Acordului de la Paris.
Reacții dure din partea companiilor americane. Singurii susținători – industria cărbunelui
Anunțul lui Donald Trump a determinat reacții mult mai puțin diplomatice din partea liderilor unor mari companii americane. Șeful Tesla, Elon Musk, precum și cel al Disney, Robert Igler, și-au anunțat retragerea din pozițiile de consilieri ai Casei Albe. „Schimbarea climatică este reală. Ieșirea din Acordul de la Paris nu este bună pentru America și pentru lume”, a scris Elon Musk.
Într-o scrisoare către angajații Apple, directorul Tim Cook a susținut că a încercat să îl convingă pe Donald Trump să nu facă acest pas, însă „nu a fost îndeajuns”.
„Schimbarea climatică este reală. Industria trebuie acum să ia inițiativă și să nu depindă de guvern”, a declarat și directorul General Electric, Jeff Immelt.
„Decizia de azi este un pas înapoi pentru mediu și pentru poziția de lider a SUA în lume”, a spus directorul băncii Goldman Sachs în prima sa postare pe Twitter.
„Retragerea din acordul climatic de la Paris este greșită pentru mediu, dăunătoare pentru economie și ne pune în pericol copiii și viitorul”, a scris și Mark Zuckerberg, directorul Facebook.
Dinspre tabăra republicană, reacțiile s-au concentrat însă mai ales pe lupta politică, în termenul de „încă o lovitură dată politicilor lui Obama”, în timp ce susținători ai lui Trump și-au găsit ca argument al corectitudinii acestei decizii faptul că adversarii politici ai lui Trump au fost deranjați.
„Ce vrem cu adevărat să vedem, dacă președintele vrea să reintre în acest acord, este că poate să schimbe termenii pentru a recunoaște rolul tuturor surselor de energie, inclusiv al cărbunelui”, a arătat președintele Asociației Mondiale a Cărbunelui, Benjamin Sporton, pentru Reuters.
Mai multe companii petroliere, precum Exxon Mobil sau ConocoPhilips, și-au exprimat sprijinul pentru Acordul de la Paris. „Avem nevoie de un cadru precum acest acord pentru a adresa riscurile schimbărilor climatice”, a spus directorul Exxon Mobil.
„Acordul este greșit la mai multe nivele”, a declarat un reprezentant al Peabody Energy Corp, cel mai mare jucător listat la bursă, de pe piața cărbunelui din SUA, acesta arătând că susține decizia lui Trump.
O analiză a BBC arată că cea mai mare parte a comunității de afaceri se opune deciziei lui Trump din mai multe motive. Primul ar fi că schimbările determinate de acordul de la Paris au început deja să se întâmple, companiile au început să ia măsuri de mediu și de reducere a emisiilor de carbon. COmpaniile de petrol și de energie au investit miliarde de dolari în cercetare și dezvoltare de resurse mai curate și mai sustenabile.
Aceste investiții nu au fost făcute doar de dragul Acordului de la Paris, ci și pentru că este mai rentabil pentru companii, unde totul se reduce până la urmă la bani și costuri. Pentru alte companii, schimbările climatice înseamnă afectarea directă a resurselor – cele din agricultură sau cele care depinde de produse din agricultură. Chiar și impactul de PR este luat în seamă de companiile care au un public țintă mai tânăr și mai modern, mult mai sensibil la problemele de mediu.
Un alt motiv este acela că reputația americană la nivel global are de suferit. Doar Siria și Nicaragua nu au semnat Acordul de la Paris.
Argumentele echipei Obama. De ce este greșită decizia lui Trump și ce efecte are
Mai mulți foști consilieri și membri ai echipei lui Barack Obama de la Casa Albă au semnat un articol comun în Foreign Policy, în care argumentează de ce decizia lui Donald Trump este greșită.
Ei arată că suveranitatea SUA nu este afectată de Acordul de la Paris, pentru că acesta nu are un caracter obligatoriu, ci voluntar, lucru recunoscut de altfel chiar și de Trump. Consilierii lui Obama arată că, dacă țintele stabilite în acord i se par greșite lui Trump, el le poate schimba, fără a fi nevoie să se retragă din Acord.
„A doua mare minciună” este, consideră consilierii lui Obama, că acest acord omoară joburile americanilor. „De fapt, el ajută SUA să creeze locuri de muncă în secolul 21. Tocmai de aceea zeci de lideri ai corporațiilor americane, inclusiv unii dintre consilierii președintelui, i-au cerut să nu părăsească Acordul”. Ei arată că se investesc deja miliarde de dolari în energiile regenerabile, mult mai mult decât în combustibilii fosili și că China încearcă să cucerească această piață. Tocmai de aceea, un pas înapoi în acest domeniu ar duce la pierderea de locuri de muncă.
Efectele acestei decizii a lui Trump, așa cum sunt descrise de echipa lui Obama, sunt negative pentru SUA și pentru întreaga lume.
„Donald Trump însuși poate că va trăi să vadă catastrofe climatice care lovesc țara. Copiii și nepoții lui cu siguranță le vor trăi”, arată consilierii, care exemplifică dezastre naturale care lovesc SUA din ce în ce mai des și mai puternic.
„Trump abdică de la rolul SUA de lider și invită China să umple golul lăsat”, mai spun aceștia, arătând că deși Trump acuză China că este avantajată de acest Acord, retragerea SUA o va avantaja și mai mult. De acest avantaj vor profita atât chinezii de rând, cât și companiile chineze în raport cu cele americane, în competiția pe piețele care depind de energie.
Acest pas înapoi va avea efecte nu doar în colaborarea internațională pe probleme climatice, ci poate și în fața altor amenințări – terorismul, pandemiile: „Retragerea din acest Acord trimite un mesaj clar către toate țările din lume: nu aveți încredere în Statele Unite. Și de ce ar avea, dacă semnalăm atât de evident că politica externă a SUA este atât de politizată, iar acordurile semnate de o administrație nu vor fi onorate de următoarea administrație. Dacă cea mai puternică țară din lume a decis brusc că semnarea și respectarea unui acord nu mai contează, de ce ar mai conta pentru alte state? De ce s-ar mai teme Rusia de sancțiuni când invadează teritoriile altei țări, sau Coreea de Nord de rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU?”.