Macedonenii REFUZĂ să schimbe numele țării. Doar 36% dintre cetățeni s-au prezentat la referendum

Doar 36% dintre macedoneni s-au prezentat la referendumul privind schimbarea denumirii fostei republici iugoslave, care ar putea pune capăt disputei cu Grecia, anunță autoritățile. Deși pentru a avea un rezultat valid, prezența ar trebui să fie de cel puțin 50%, premierul Zoran Zaev face presiuni asupra Parlamentului să valideze scrutinul, amenințând cu convocarea de alegeri anticipate. Argumentul său este că 90% dintre cei care au votat s-au propunșat pentru schimbarea numelui țării în republica Macedonia de Nord.

Macedoniei nu poate începe negocierile de aderare la UE și NATO, din cauza veto-ului Greciei, care cere ca țara să poarte alt nume. La sfărșitul lunii iunie, miniștrii europeni și-au exprimat sprijinul pentru Albania și Macedonia, privind demararea negocierilor de aderare la UE.

Mai multe formațiuni politice și grupuri naționaliste din Macedonia, în frunte cu președintele Gjorge Ivanov, ceruseră boicotarea referendumului de duminică, iar mesajul lor a avut un impact mai mare decât cel al susținătorilor schimbării. Argumentul lor a fost că schimbarea numelui ar fi o mare umilință, impusă în bătaie de joc de Grecia și liderii UE, ba chiar o „sinucidere istorică”, cum spunea președintele Ivanov. Deși a negat acuzațiile, Rusia a fost indicată de analiști și politicieni că ar fi sprijinit boicotarea referendumului, pentru a menține Macedonia în sfera sa de influență.

Atât liderii UE, cât și președintele american Donald trump, au încurajat schimbarea numelui țării, motivând că stingerea diferendului cu Grecia ar netezi drumul țării către Uniunea Europeană și NATO.

Premierul macedonean Zoran Zaev a declarat că va continua să susțină schimbarea numelui fostei republici iugoslave, în pofida prezenței scăzute la referendumul organizat duminică. Fără să se refere la prezența la vot, premierul a declarat duminică seara că referendumul reprezintă un „succes democratic”, menționând că se așteaptă ca toți cei care au votat să fie în favoarea acordului cu Grecia.

Zoran Zaev a afirmat că va continua să „conducă țara către aderarea la NATO și la Uniunea Europeană”.

Aderarea Macedoniei la UE și NATO, a fost blocată până recent de Grecia, care a refuzat să accepte numele țării (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), considerând că reprezintă o revendicare teritorială pentru una din regiunile sale nordice, care se numește tot Macedonia. Oficialii greci au promis că vor renunța la orice obiecții, daca Macedonia își va schimba numele.

Conflictul dintre cele două țări datează din 1991, când Macedonia și-a declarat independența față de Federația Iugoslavă. De atunci, au fost făcute multe propuneri de stingere a tensiunilor, însă nici una nu a avut succes. Primele negocieri mai serioase cu partenerii eleni au început însă abia anul trecut, odată cu numirea ca premier a lui Zoran Zaev. Soluția găsită pare de o simplitate ce face o lume întreagă să se mire de ce nu a fost propusă până acum: adăugarea unui singur cuvânt în denumirea țării, care ar urma să se cheme Macedonia DE NORD. 

„Macedonenii s-au săturat de această dispută sterilă,” a declarat ministrul Informațiilor Damjan Mancevski, citat de BBC. „De aproape trei decenii, ne ține pe loc.” 

„Toată lumea știe de ce trebuie să schimbăm numele țării,” explică premierul Zoran Zaev. „Nu pentru că este dorința noastră, ci pentru că viitorul nostru este în UE și NATO.” Însă mesajul a fost înțeles doar de tânăra generație, care reprezintă un sfert din populația țării și este cel mai marginalizat segment. Sistemul deficitar de educație, șomajul ridicat și lipsa de perspective îi afectează direct. Însă naționalismul și mentalitățile învechite ale restului populației au fost, deocamdată, învingătoare.