Rezultatul clar al alegerilor din Franța indică pierderea majorității parlamentare de către coaliția președintelui Emmanuel Macron, dar și consolidarea poziției forțelor de extremă-dreapta, chiar dacă pe primul loc s-a poziționat o coaliție artificială de extremă-stânga.
Președintele Emmanuel Macron a convocat scrutinul parlamentar după eșecul pe care coaliția sa l-a înregistrat în alegerile europene din iunie. Furios că formațiunea lui Marine Le Pen, Mobilizarea Națională (RN), a câștigat scrutinul europarlamentar, Macron a ieșit la televiziuni și a dizolvat Parlamentul. Președintele a vrut să pedepsească alegătorii și să îi forțeze să voteze din nou cu partidele prezidențiale, care pretind a avea o doctrină de centru.
Doar că manevrele politicianiste ale președintelui nu au avut rezultatul scontat. Coaliția lui Macron a pierdut clar alegerile și nu mai poate forma un guvern stabil. Premierul lui Macron, Gabriel Attal, și-a dat demisia, iar coaliția de extremă-stânga – Noul Front Popular (NFP) – va trebui să primească mandatul formării guvernului.
Lucrurile sunt foarte complicate. Noul Front Popular nu va avea majoritate parlamentară. În plus, este o coaliție creată artificial, pentru a-l contesta pe Macron și forțele de extremă-dreapta. Va avea nevoie de o săptămână pentru desemnarea candidatului la postul de prim-ministru, iar partidele din coaliție – Ecologiștii, Franța Nesupusă, Partidul Comunist, Partidul Socialist, Stânga Republicană Socialistă, Noul Partid Anticapitalist și Stânga Eco-socialistă – vor avea probleme în ajungerea la poziții comune și nu este clar cât va rezista coaliția. Iar principala problemă este că nu are majoritate, are doar 178 de locuri în Adunarea Națională, din totalul de 577, cu mult sub pragul majorității, de 289 de locuri.
Coaliția lui Macron, Împreună, formată din partidele Renașterea, Mișcarea Democratică și Orizont, avea 250 de locuri înaintea scrutinului parlamentar, iar de acum înainte va avea 156.
Pe fondul nemulțumirilor față de situația socială, față de reforma pensiilor, față de restricțiile extreme din pandemie, față de susținerea războiului din Ucraina, politicile ecologice extreme și jocurile de culise de la Bruxelles, prin care Ursula von der Leyen a primit un nou mandat de președinte al Comisiei Europene, cetățenii francezi s-au pronunțat clar împotriva politicilor lui Macron.
Simțind pericolul de a nu putea numi un prim-ministru care să beneficieze de majoritate, Macron i-a cerut premierului Attal, potrivit cotidianului Le Figaro, ca, ”pentru moment”, să rămână în funcție, ”pentru a asigura stabilitatea țării”.
Partidul lui Marine Le Pen a denunțat manevrele lui Macron, care în turul doi de scrutin a coalizat cu forțele de stânga, retrăgând candidați, pentru a bloca victoria forțelor de dreapta.
”Lipsirea a milioane de cetățeni de posibilitatea aducerii la putere a ideilor lor nu va fi niciodată un destin al Franței. Macron a împins Franța spre extrema-stângă”, a acuzat Jordan Bardella, liderul formațiunii Mobilizarea Națională (RN, extremă-dreapta).
Partidul lui Marine Le Pen și-a consolidat poziția în Parlament. Avea 88 de locuri în Adunarea Națională, iar acum va avea 142 și ar putea opta pentru o coaliție cu partidul Republicanii (dreapta), care va avea 66 de mandate.
”Fluxul crește, victoria noastră doar a fost amânată. Mandatul lui Macron nu mai poate funcționa”, a reacționat Marine Le Pen, liderul grupului deputaților de extremă-dreapta.
În noua configurație, Macron va trebui să desemneze un prim-ministru din cadrul Noului Front Popular (extremă-stânga). Doar că partidul nu va avea majoritate în Parlament, astfel că Macron ar putea opta pentru un guvern minoritar, eventual tehnocrat, care însă nu va putea asuma politici reformiste, întrucât se va izbi de lipsa sprijinului.
În acest context, Franța riscă să nu poată fi guvernată în adevăratul sens, ci să se limiteze la gestionarea afacerilor curente, iar Macron nu mai poate convoca alegeri parlamentare timp de un an. Iar peste un an nu este clar care va fi opțiunea electoratului.
Vicecancelarul Germaniei, Robert Habeck, a salutat victoria forțelor de stânga în Franța, în detrimentul celor de extremă-dreapta, dar a avertizat că vor fi ”provocări” pentru Uniunea Europeană.
”Nu putem spune că totul s-a derulat bine. Trebuie să acordăm atenție evoluțiilor din Franța”, a afirmat Habeck, conform agenției Reuters.
Foto: Profimedia
Citește și:
UE acordă Republicii Moldova o linie de CREDITARE de 50 de milioane de euro în condiții avantajoase