Una dintre aceste înregistrări video face parte dintr-o serie de propagandă produsă de SI, iar alta are temă jihadistă, a declarat Mubin Shaikh, un analist în domeniul terorismului.
Platforme ca YouTube vând timpi de publicitate unor companii, iar reclama este inserată înaintea unui videoclip. Agențiile de publicitate nu controlează în mod direct unde le sunt plasate reclamele, însă pot preciza care sunt coordonatele publicului țintă.
„Din perspectiva contractului, aceste corporații care plătesc o grămadă de bani ca să obțină clicuri pe YouTube ar putea să nu fie atât de încântate atunci când descoperă că clipurile lor sunt plasate înaintea unui videoclip destinat recurutării SI”, a declarat Danny Cevallos, un analist juridic.
În pofida faptului că unele clipuri pot să nu încalce politica YouTube cu privire la violență, ele ar putea să nu fie considerate adecvate pentru publicitate.
Cel puțin două companii și-au exprimat nemulțumirea față de conținutul asociat reclamelor lor, în contextu în care este aproape imposibil să se știe câte reclame au fost difuzate înaintea unor clipuri de acest tip.
„Nu am știut că una dintre reclamele noastre a fost difuzată împreună cu acest clip”, a declarat pentru CNNMoney un oficial de la grupul belgiano-brazilian Anheuser-Busch (AHBIF) cu sediul la Leuven, în Belgia, după ce a văzut clipul difuzat odată cu reclama multinaționalei, precizând că acesta „are ghiduri stricte pentru partenerii media cu privire la momentul și modul difuzării publicității”. „Lucrăm împreună cu YouTube și agenția Mediacom pentru a înțelege și rectifica situația”, a subliniat el.
„Reclamele noastre nu ar fi trebuit să apară și lucrăm împreună cu YouTube pentru a înțelege cum s-a întâmplat și cum să evităm să se repete”, a declarat Paul Fox, director de comunicare la Procter & Gamble.
Johnson & Johnson nu a răspuns solicitării CNNMoney de a comenta, precizează postul american.
Potrivit unui analist în domeniu, YouTube ar câștiga aproximativ zece dolari la 1.000 de clicuri de pe urma acestui tip de reclamă. Însă o sursă familiară cu modelul de afaceri al YouTube afirmă că gigantul nu face bani de pe urma lor, adăugând că dacă ar fi făcut profit l-ar fi trimis agențiilor de publicitate.
YouTube dă asigurări că înlătură orice conținut care incită la violență și că este atent la plasarea reclamelor. „Avem ghiduri de publicitate stricte și lucrăm să împiedicăm să apară reclame alături de videoclipuri, canale sau pagini după ce stabilim că acel conținut nu este adecvat pentru promovarea partenerilor noștri”, a declarat un purtător de cuvânt al gigantului.
În pofida acestor reguli „stricte”, YouTube se bazează puternic pe membrii comunității sale să semnaleze nereguli cu privire la conținut. Însă, la o rată de încărcare de date de 300 de ore pe minut, pot exista scăpări, comentează CNNMoney, care precizează că, după ce a semnalat problema, unele clipuri SI au fost îndepărtate din rețea, iar cele care au rămas postate online nu mai sunt însoțite de reclame.