Mama lui Osama bin Laden, PRIMUL INTERVIU după 9/11: A fost radicalizat din universitate. Ce au vrut SĂ SPUNĂ saudiții LUMII OCCIDENTALE prin interviul acordat The Guardian

„A fost considerat omul care s-a folosit de saudiți să sape o falie între civilizația occidentală și cea orientală”, spune prințul Turki al-Faisal, fostul șef al Serviciului de informații al Arabiei Saudite, pentru cotidianul The Guardian. „Nu este absolut nicio îndoială că Osama Bin Laden a ales în mod deliberat cetățeni saudiți pentru scenariul 9/11″, i-ar fi spus un ofițer din serviciile britanice lui Turki, așa cum povestește jurnalistul de la cotidianul britanic. Prințul al-Faisal a condus serviciile saudite vreme de 24 de ani, iar mandatul său a încetat pe 1 septembrie 2001, cu 10 zile înainte de atacul 9/11. Probabil, cel mai mediatizat eveniment al istoriei contemporane. Și cel care a născut cele mai multe speculații.

Interviul obținut în premieră de publicația britanică și publicat cu câteva zile înainte de comemorarea în SUA și la nivel mondial a 17 ani de la tragedia care a schimbat viața a miliarde de oameni, în mod direct sau indirect, prin noua paradigma terorii la nivel global și prin reglementările de Securitate care au urmat, poate fi rareori o întâmplare.

Dar cum arată scena din familia celui care a schimbat scena terorii dintr-un film de groază la un cinema local într-o tragedie globală?

„În canapeaua din colțul unei camere spațioase, așteaptă o femeie care poartă o rochie cu model luminos. Hijabul roșu cu care își acoperă părul se reflectă într-un dulap frontal cu sticlă. În interior, o fotografie înrămată a fiului ei, primul născut, ocupă un loc de cinste între alte imagini de familie și obiecte de valoare. O figură zâmbitoare, bărbierită, purtând un sacou militar, se află în fotografiile din jurul camerei. O cină de saudită și o plăcintă cu brânză și lămâie sunt așezate pe o masă mare din lemn”, scrie The Guardian.

„Alia Ghanem este mama lui Osama bin Laden, iar asupra ei se concentrează atenția tuturor în cameră. Pe scaunele din apropiere se află doi dintre fiii ei supraviețuitori, Ahmad și Hassan și al doilea soț, Mohammed al-Attas, omul care i-a crescut pe cei trei frați. Toată lumea din familie are propria povestea despre omul al cărui nume a fost legat iremediabil de creșterea terorismului mondial; dar Ghanem are povestea central acum, descriind un bărbat care este, pentru ea, încă un fiu iubit care și-a pierdut cumva drumul. „Viața mea a fost foarte dificilă pentru că era atât de departe de mine”, spune ea, vorbind cu încredere. „Era un copil foarte bun și m-a iubit foarte mult”.

De ani buni, Ghanem a refuzat să vorbească despre Osama, la fel și familia lui – atât pe parcursul celor două decenii de „guvernare” ca lider al-Qaida, cât și după moartea sa în Pakistan.

Acum, noua conducere a Arabiei Saudite – condusă de moștenitorul de 32 de ani, prințul Mohammed bin Salman – a fost de acord cu cererea jurnalistului The Guardian de a vorbi cu familia. Explicația, adaugă semnatarul articolului, este faptul că moștenirea lui Osama este la fel de gravă în regat ca și în familia sa, iar înalții oficiali cred că, permițând familiei lui Bin Laden să le spună povestea, pot demonstra că un personaj singular – nu un agent – a fost responsabil pentru 9/11. Criticii Arabiei Saudite au susținut de mult timp că Osama a beneficiat de sprijin din partea statului, iar familiile unui număr de victime 9/11 au lansat acțiuni legale împotriva oficialilor saudiți (până în prezent, fără succes). Cincisprezece dintre cei 19 de atacatori au venit din Arabia Saudită.

„A întâlnit oameni care i-au spălat creierul”

„A întâlnit unii oameni care au spălat creierul destul de mult când avea 20 de ani. Îl poți numi un cult. Au obținut bani pentru cauza lor. I-am spus mereu să stea departe de ei și el n-ar fi admis niciodată față de mine ce face „, spune Alia Ghanem.

A luptat împotriva ocupației ruse în Afganistan

În anii 80, Osama a plecat în Afganistan, să lupte împotriva ocupației ruse. „Toată lumea care îl știa îl respecta. La început am fost mândri de el”, spune unul dintre frați. Guvernul saudit l-a tratat cu respect și i-a oferit un titlu nobiliar.

Familia susține că l-a văzut ultima data pe Osama în Afganistan în 1999, l-au vizitat de două ori într-o bază militară de lângă Kandahar. „It was a place near the airport that they had captured from the Russians,”

„Moștenirea” lui Bin Laden rămâne una dintre cele mai presante probleme ale ale Regatului Arabiei Saudite.

Fost șef al serviciilor saudite: Voia să îi pedepsească pe comuniști și pe marxiști

Jurnalistul The Guardian povestește despre prințul Turki al-Faisal: Un om erudit, care are acum peste 70 de ani.” Turki i-a explicat că există doi „Osama bin Laden”: „Unul înainte de finalul ocupației sovietice din Afghanistan, și unul după”.

Cu siguranță, Bin Laden a plecat în Afghanistan cu știința și cu protecția statului saudit, care s-a opus ocupației sovietice. Alături de SUA, saudiții au înarmat și susținut pe cei care au luptat împotriva sovieticilor.

„Osama a căpătat o atitudine mai politică din 1990. Voia să îi pedepsească pe comuniști și pe marxiștii din Yemen. L-am primit în audiență și i-am spus că e mai bine să nu se implice”. Prin asta, Turki ar fi înțeles să nu se implice în doctrina religioasă a talibanilor. „Îi incita pe saudiți. I s-a spus să se oprească”, spune fostul șef al serviciilor saudite.

„A afișat acel poker face”

„A afișat acea poker face. Nu a schițat nici o grimasă sau un zâmbet”. În 1992 și 1993, Bin Laden era găzduit deja de liderii triburilor afgane. Ulterior, a plecat în Sudan, unde și-a construit un imperiu financiar și a finanțat o autostradă. În 1996, era din nou în Afganistan.

În 1998, Turki s-a dus și el în Afganistan, unde a avut o discuție cu Bin Laden. „La acea întâlnire era deja total schimbat”, explicând că se radicalizase. Concluzia finală a oficialilor saudiți, britanici și americani, când Bin Laden devenise deja teroristul cel mai periculos și cel mai căutat din întreaga lume. A fost considerat omul care s-a folosit de cetățenii saudiți să sape o falie între civilizația occidentală și cea orientală, încheie Turki.

Foto: Hepta