Anunțul a fost făcut de ministrul britanic de Finanțe, George Osborne, după o reuniune a miniștrilor de Finanțe comunitari de Finanțe de vineri, el afirmând inclusiv că a reușit să reducă suma la jumătate, folosindu-se de rabaturile bugetare de care beneficiază țara.
Poziția lui Osborne a fost contestată imediat de Comisia Europeană, care a clarificat că Marea Britanie a beneficiat întotdeauna de sistemul rabaturilor bugetare, astfel încât discountul asupra contribuției bugetare suplimentare ar fi fost oricum aplicat.
Osbourne a reușit totuși să amâne plata contribuției până în septembrie 2015, după alegerile din regat, în loc de 1 decembrie 2014. Premierul David Cameron a susținut că nu va plăti suma de 1,7 miliarde de lire solicitată de Comisie și a respins și termenul de 1 decembrie, după ce contribuțiile suplimentare ale mai multor state membre au fost anunțate la un summit UE de acum două săptămâni.
Disputa legată de reducerea sau nu a contribuției suplimentare cerute Marii Britanii a continuat după reuniunea miniștrilor de Finanțe de la Bruxelles, când Osborne a spus că a reușit să o reducă la jumătate.
Cu toate acestea, mai mulți participanți la discuții au afirmat că nimeni, inclusiv Osborne, nu a contestat corectitudinea sumei de 1,7 miliarde de lire și că nu a fost acordat niciun discount.
„Am redus la jumătate factura, am amânat plata acesteia, nu vor fi aplicate dobânzi, iar dacă au avut loc greșeli, ne vom primi banii înapoi. Este un rezultat pentru Marea Britanie. Factura în loc de 1,7 miliarde de lire va fi de circa 850 de milioane de lire”, a susținut oficialul britanic.
Alți miniștrii europeni au spus însă altceva.
„Suma nu poate fi contestată. Am spus asta, ca mulți alții”, a arătat ministrul austriac Hans-Jörg Schelling, opinie confirmată și de omologul său spaniol Luis De Guindos.
Ministrul de Finanțe olandez, care prezidează ședințele Eurogroup, a precizat că Marea Britanie beneficiază de mult timp de rabaturi bugetare, el adăugând că nu a fost oferit niciun discount.