Marea Britanie ar putea primi lovitura decisivă după Brexit: Cel mai mare partid naționalist irlandez cere unirea Irlandei cu Irlanda de Nord
rlanda de Nord a organizat recent alegeri anticipate pentru desemnarea membrilor Parlamentului regional. Partidul Unionist Democrat (DUP), o formațiune probritanică, s-a menținut pe primul loc după scrutinul de săptămâna trecută, dar Sinn Fein, un partid republican proirlandez, s-a apropiat de obținerea majorității, având cu doar un loc mai puțin în Parlament decât DUP.
Criza politică nu face decât să alimenteze tendințele Sinn Fein, partid care a început să pledeze pentru unificarea Irlandei de Nord cu Irlanda imediat după decizia Marii Britanii de ieșire din Uniunea Europeană. Dat fiind că și Scoția vrea independență, intenționând să organizeze un referendum pe această temă în 2018, situația riscă să conducă la un conflict, la o criză constituțională și chiar la destrămarea Marii Britanii.
„Recentele alegeri parlamentare nord-irlandeze au fost un moment crucial. Votul a fost în mod clar în sensul unității irlandeze, dar unioniștii încă au o majoritate, iar noi avem responsabilitatea de a-i convinge cum s-ar dezvolta mai bine în viitor”, a declarat joi Gerry Adams într-un interviu acordat agenției Reuters. Actuala criză politică riscă să conducă la noi alegeri parlamentare anticipate în Irlanda de Nord.
„Nu vreau să îi văd pe unioniști ajungând în locul naționaliștilor. Noi vrem o Irlandă cu totul nouă, avem nevoie de o Irlandă confortabilă cu unionismul (…)”, a subliniat Gerry Adams.
Afirmațiile riscă să conducă la reizbucnirea conflictului cu Londra, încheiat în anul 1998.
Gerry Adams a atras atenția că ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va avea efecte negative inclusiv asupra celor mai mici comunități din Irlanda de Nord, o regiune a Marii Britanii. Referindu-se la perspectivele unirii Irlandei de Nord cu Irlanda, liderul Sinn Fein a precizat: „Nu este un lucru neapărat tangibil, dar avem așteptări, avem un sentiment al speranței, un sentiment că este un lucru care se poate îndeplini”.
Conflictul nord-irlandez, între grupuri paramilitare proirlandeze și miliții protestante unioniste, s-a încheiat în anul 1998, soldându-se cu peste 3.500 de morți. Recent, o bombă artizanală a explodat în fața casei unui agent de poliție din Irlanda de Nord, incidentul, care nu s-a soldat cu victime, evidențiind amenințările din ce în ce mai mari reprezentate de facțiunile desprinse din Armata Republicană Irlandeză (IRA).
Marea Britanie este formată din Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord. Majoritatea britanicilor s-au pronunțat la limită în iunie 2016 în favoarea ieșirii din UE, însă cei mai mulți locuitori ai Scoției au votat împotriva Brexit. Liderii scoțieni au semnalat în mai multe rânduri Guvernului Theresa May că ar putea organiza un nou referendum proindependență față de Marea Britanie, pentru a putea menține Scoția în Uniunea Europeană. Semnale similare au fost lansate de lideri din Țara Galilor și Irlanda de Nord, sporind riscul destrămării Marii Britanii.
În contextul referendumului pe tema apartenenței la UE, foștii premieri John Major și Tony Blair au avertizat că Brexit va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord și alimentând mișcarea proindependență în Scoția. „Abandonați apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană și să nu fiți surprinși că la final, drept consecință, abandonăm unitatea noastră ca țară. Cel mai de succes model de uniune din istorie riscă să se destrame pentru totdeauna”, a declarat John Major, premier conservator britanic în intervalul 1990-1997. Votul în favoarea ieșirii din UE va „pune în pericol viitorul Irlandei de Nord, va fi un parcurs lipsit de rațiune”, a spus, la rândul său, fostul premier laburist Tony Blair.
Recent, Tony Blair a atras din nou atenția asupra riscului destrămării Marii Britanii: „Există posibilitatea destrămării Marii Britanii, evitată la limită prin rezultatul referendumului scoțian, dar readusă acum pe masa discuțiilor, într-un context mult mai credibil pentru independență”.
Premierul Scoției, Nicola Sturgeon, a admis că nu este „cel mai mare fan” al fostului lider laburist, dar a precizat: „Există calitate a analizei și argumentației în discursul lui Tony Blair. Tony Blair afirmă ceea ce este evident. Argumentația este foarte diferită de cea din 2014 și este chiar mai presantă decât era în 2014”, când scoțienii au respins independența față de Marea Britanie. „Deoarece Brexit arată că vocea Scoției nu este ascultată în cadrul Marii Britanii, nu pare să conteze prea mult; în acest context, devine mai puternic argumentul de a prelua controlul asupra societății noastre și asupra locului nostru în lume”, a explicat Nicola Sturgeon.
Parlamentul Scoției a respins pe 7 februarie, într-un vot cu valoare simbolică, planul Guvernului Marii Britanii de inițiere a procedurii de ieșire din Uniunea Europeană, premierul scoțian, Nicola Sturgeon, sugerând din nou organizarea unui referendum proindependență. Scoția a organizat în septembrie 2014 un referendum pe tema apartenenței la Marea Britanie. Conform rezultatelor, 55,3% dintre scoțieni au votat atunci pentru rămânerea în Marea Britanie, 44,7% pronunțându-se în favoarea independenței. În contextul stării generale de nemulțumire față de Brexit, un referendum proindependență organizat acum ar conduce, cel mai probabil, la desprinderea Scoției de Marea Britanie.
Pe fondul crizei constituționale, Tony Blair a declarat vineri că „misiunea” sa este să îi convingă pe britanici să se revolte împotriva ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Blair a argumentat că cetățenii au votat la limită în favoarea Brexit „fără a ști exact ce înseamnă acest lucru”. „Premierul Theresa May și Guvernul nu sunt stăpâni asupra situației, nu conduc ei autobuzul. Sunt conduși”, a acuzat Tony Blair. Guvernul Theresa May vrea să declanșeze în martie procedura de scoatere a Marii Britanii din Uniunea Europeană.