Marea Britanie cere UE prelungirea perioadei de grație post-Brexit până în 2023
Marea Britanie a solicitat prelungirea, până în 2023, a perioadei de grație referitoare la controalele care vor fi efectuate asupra schimburilor comerciale dintre Irlanda de Nord și restul Regatului.
Autoritățile de la Londra au făcut această solicitare pentru a reduce din impactul negativ al Brexit asupra provinciei, informează Reuters, care citează BBC.
Editorul politic al BBC, Laura Kuenssberg, susține că ministrul Michael Gove i-ar fi scris vicepreședintelui Comisiei Europene, Maros Sefcovic, solicitându-i acestuia soluții politice urgente.
„Încrederea a fost erodată, s-au produs pagube şi de aceea este nevoie de acţiuni urgente”’, a declarat Gove marţi în Camera Comunelor.
Ce reprezintă perioada de grație post-Brexit?
Ca parte a acordului privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, cele două părți au fost de acord cu privire la o perioadă de grație de trei luni privind controalele asupra produselor alimentare transportate de supermarketuri și angrosiști din Marea Britanie către Irlanda de Nord, pentru a reduce din impactul negativ al noilor reguli post-Brexit.
Acordul de retragere garantează o frontieră deschisă între UE şi provincia Irlanda de Nord, fără a exista controale asupra produselor exportate. Totuşi, Comisia Europeană a propus invocarea articolului 16, care permite UE şi Regatului Unit să suspende orice aspect care, în opinia lor, provoacă „dificultăţi economice, pentru societate şi pentru mediu”, informează Agerpres.
Boris Johnson, nemulțumit de decizia Comisiei Europene de a monitoriza exporturile de vaccinuri
BBC notează că premierul Boris Johnson a declarat că Uniunea Europeană ar fi „subminat” Acordul de retragere, după ce Comisia Europeană a amenințat cu blocarea exporturilor de vaccinuri împotriva COVID-19 produse în UE peste frontiera irlandeză, mai informează sursa citată.
Comisia Europeană a decis vineri să adopte un mecanism prin care să poată controla exporturile de vaccinuri împotriva COVID-19 produse în statele membre ale Blocului comunitar, pentru a împiedica ieșirea de pe teritoriul UE a unor cantități de vaccinuri care, în baza contractelor semnate cu producătorii, ar fi fost destinate statelor membre.
Comisia Europeană, care negociază în numele celor 27 de state membre ale Uniunii, a pre-comandat un număr total de aproximativ 2,2 miliarde de doze de vaccin, însă fiecărui stat membru îi revine sarcina de a finaliza comenzile și de a asigura transportul dozelor.
Vaccinul produs de Pfizer-BioNTech a devenit la finalul lunii decembrie primul ser anti-COVID aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), iar cel produs de Moderna a fost aprobat pe 6 ianuarie.
Pe 29 ianuarie, EMA a aprobat utilizarea în Uniunea Europeană a vaccinului produs de AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford.