Marea Neagră, unul din spațiile în care NATO și Rusia încearcă se se intimideze. Ce s-a întâmplat în această săptămână

Șase nave militare NATO și un submarin s-au aflat în Marea Neagră în ultima săptămână pentru exerciții de rutină menite să demonstreze capacitatea de apărare colectivă. La exerciții au participat crucișătorul american USS Vicksburg, patru fregate – NCSM Fredericton (Canada), TCG Turgutreis (Turcia), ROS Regina Maria (România), ITS Aliseo (Italia) – nava de alimentare germană FGS Spessart și un submarin turc.

În timp ce navele grupului NATO (SNMG-2) se aflau în largul Portului Constanța, zona a fost survolată de un avion militar rus. Ministrul român al Apărării, Mircea Dușa, care a luat și el parte la exerciții, spunea că este normal ca aeronave de supraveghere să culeagă informații. În paralel, avioane de vânătoare NATO au incerceptat, pentru prima dată anul acesta, opt avioane militare ruse de tip Suhoi Su-27 și Su-34 deasupra Mării Baltice, în spațiul aerian internațional.

În replică, Rusia a efectuat, în ultima săptămână, cele mai ample exerciții militare din ultimii ani, pe fondul tensiunilor cu Alianța Nord-Atlantică.

Peste 8.000 de militari ruși au fost mobilizați la exerciții în sud-vestul Rusiei, inclusiv în Crimeea (anexată în urmă cu exact un an) și în regiunile separatiste georgiene Osetia de Sud și Abhazia. Flotele militare ruse au făcut manevre în Marea Neagră, Marea Japoniei și Marea Barents.

Oficiali din Ministerul rus al Apărării au confirmat că exercițiile, care vor dura până la începutul lunii aprilie, sunt cele mai ample organizate de Rusia în ultimii ani. Moscova a transferat bombardiere Tupolev 22-M3, care pot transporta bombe nucleare în regiunea Crimeea, iar rachete cu potențial nuclear au fost poziționate în enclava Kaliningrad, la frontiera cu Polonia și Lituania.

Astfel, Marea Neagră a devenit din nou una dintre principalele linii de manevre tactice între NATO și Rusia. Demonstrațiile de forță militară au fost dublate de un schimb vehement de replici între Occident și Rusia, expresii ale campaniilor de imagine și propagandă generate de criza ucraineană.

Un oficial militar rus afirma joi, potrivit agenției TASS, că navele NATO din Marea Neagră nu au avut nicio reacție la exercițiile efectuate de zece ambarcațiuni militare ruse însoțite de zece avioane de vânătoare și recunoaștere: „Navele NATO din Marea Neagră nu au avut nicio reacție la exercițiile ruse și nu au folosit muniție reală. Prezența navelor NATO în Marea Neagră este pur și simplu demonstrativă”.

În schimb, adjunctul ministrului rus de Externe, Aleksei Meșkov, susținea că astfel de acțiuni ale NATO sporesc riscul destabilizării regionale. „Rusia este profund îngrijorată de numărul din ce în ce mai mare de exerciții militare efectuate de NATO în apropierea frontierelor Rusiei. Acțiunile de acest fel sporesc riscul destabilizării regionale”, atrăgea atenția Meșkov.

Analiști ruși au venit în sprijinul discursului intensificat de Moscova în ultimul an.

Pavel Zolotariov, directorul-adjunct al Institutului rus pentru Studii privind Canada și SUA, susține că Washingtonul nu are nevoie de găsirea unei soluții politice la criza separatistă din estul Ucrainei, pentru că în acest caz Administrația de la Kiev va trebui să ofere un statut special regiunilor Lugansk și Donețk. „Sfidând realitățile, Statele Unite continuă să intensifice presiunile asupra Rusiei, prelungind sancțiunile și făcând demonstrații de forță în Marea Neagră”, adaugă analistul rus.

La rândul său, NATO a somat Rusia să nu mai lanseze manevre militare neprevăzute. „Alianța Nord-Atlantică exprimă o profundă preocupare privind exercițiile neprevăzute organizate de Rusia. Moscova a efectuat cel puțin 12 exerciții militare inopinate în ultimii doi ani, în timp ce Alianța Nord-Atlantică nu a mai efectuat astfel de mavevre militare din timpul Războiului Rece”, a declarat un oficial NATO pentru agenția TASS.

Parlamentul de la Kiev a aprobat, marți, un proiect care prevede acordarea unui statut special regiunilor separatiste abia după desfășurarea alegerilor regionale organizate de Administrația prooccidentală Petro Poroșenko. Moscova susține că inițiativa Kievului încalcă termenii Acordului de la Minsk, semnat în 12 februarie de liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei și Franței. În acest context, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut o nouă reuniune a liderilor Rusiei, Franței, Germaniei și Ucrainei, „în scopul evitării deteriorării situației în regiunile estice ucrainene”.

Liderii europeni au discutat, în cursul reuniunii Consiliului European, despre situația din Ucraina, stabilind menținerea sancțiunilor impuse Rusiei.

Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014 în regiunile Donețk și Lugansk, s-a soldat până acum cu peste 6.000 de morți.