MARILE PROVOCĂRI ALE ANULUI 2016

Toate aceste tendințe – alături, între altele, de scăderea prețului petrolului și altor mărfuri și a consumului chinez – sunt conectate între ele, iar modul în care ele încheie acest an poate determina cât de tumultuos va fi anul viitor, preconizează agenția americană de analiză Stratfor.

Odată cu reapariția unor mai vechi realități geopolitice în Eurasia și odată cu criza prețurilor materiilor prime, 2016 se anunță un an agitat în multe regiuni ale lumii.

Turcia – o țară care leagă Europa și Asia, mai nervoasă, dar mai articulată din punct de vede politic decât a fost anul trecut – ar putea să trimită în 2016 trupe în nordul Siriei și să încerce totodată să-și extindă prezența în nordul Irakului. Ankara nu va înfrunta doar Statul Islamic, ci va încerca să țină expansiunea kurdă în șah, deoarece aceasta ridică miza confruntării cu mai vechii săi rivali – Rusia și Iranul.

Ultimul lucru pe care și-l dorește Rusia este o confruntare cu Turcia – gardianul mărilor Neagră și Mediterană -, în pofida faptului că aceasta pare de neevitat. Moscova riscă o derivă a misiunii sale, în contextul în care și-a sporit implicarea pe câmpul de luptă sirian. Însă Statul Islamic se va afla doar în parte în centrul atenției rușilor în Siria anul viitor.

Rusia va încerca, de asemenea, să atragă Statele Unite către un compromis care să încetinească eforturile occidentalilor în fostul spațiu sovietic dominat de ruși. Statele Unite vor fi dispuse să negocieze chestiuni de ordin tactic, dar nu îi vor oferi Moscovei pârghiile pe care aceasta caută să le obțină prin legarea cooperării în domeniul luptei împotriva terorismului de subiecte strategice mai largi. Administrația americană va acționa, în schimb, în 2016, în vederea unei consolidări a aliaților săi europeni de pe linia frontului cu Rusia.

Indiferent de motivele de ordin secund ale participanților, o intensificare a campaniei militare împotriva grupării Stat Islamic va afecta cu siguranță nucleul dur al grupării jihadiste.

Însă tânărul „califat” nu va fi eradicat în 2016. Lipsa unor forțe terestre pe care să se bazeze va afecta eforturile în campania împotriva organizației extremiste.

În schimb, cu cât vor slăbi mai mult capacitățile convenționale ale rețelei Stat Islamic, cu atât mai mult vor încerca, atât organizația, cât și grupările care i s-au afiliat să comită mai multe atacuri în afara regiunii Orientului Mijlociu, cu scopul de a-și păstra relevanța. Acest lucru va duce, însă, la o intensificare a concurenței în peisajul jihadist, în contextul în care filialele Al-Qaida în Peninsula Arabică, Magreb, Africa de Vest și Asia de Sud vor încerca să țină pasul.

Amenințarea jihadistă va alimenta islamofobia în Occident și va cataliza fragmentarea Europei.

Controalele la frontieră și îndemnurile la apărarea identității naționale vor slăbi principiul liberei circulații a persoanelor în Uniunea Europeană, iar închiderea frontierelor va bloca migranți în Balcanii Occidentali, o regiune deja afectată de tensiuni etnice și și religioase.

Însă în centrul atenției Europei, în 2016, se vor afla Franța și Germania – cei doi piloni ai Uniunii Europene. Amândouă se vor pregăti pentru alegerile din 2017 și ambele înclină către direcții mai naționaliste și mai eurosceptice. În timp, Germania va deveni mai vocală și mult mai puțin dispusă la compromis în probleme de integrare UE.

O continuare a scăderii producției și prețurilor petrolului timp de încă un an va avea un efect paliativ asupra unor fricțiuni mai adânci în Europa, însă piețele de mărfuri de la nivel global vor continua să fie afectate.

Intrarea pe piață a petrolului iranian, în prima jumătate a lui 2016, va conduce la o scădere a producției americane.

O modificare a producției de petrol a Arabiei Saudite va avea loc ulterior, după ce Riyadhul va fi evaluat atât impactul asupra prețului petrolului în urma revenirii Teheranului pe această piață, cât și efectul producției americane de gaze de șist. Orice încercare a Riyadhului de a-și scădea producția în coordonare cu Emiratele Arabe Unite (EAU) și Kuwaitul va avea loc numai după această evaluare.

Indiferent de impactul Iranului pe piața petrolului, Arabia Saudită va fi pregătită în continuare să contracteze datorii și să-și reducă rezervele pentru a face față prețului scăzut al petrolului.

China nu va contribui nici ea la o redresare a prețurilor materiilor prime. Creșterea consumului va încetini, în contextul în care Beijingul se străduiește să implementeze reforme pe fondul unei opoziții tot mai puternice a elitei partidului unic. În pofida riscului unei împărțiri a partidului în facțiuni, Beijingul va dispune de suficientă putere economică pentru a le oferi stimulente unor state din Asia de Sud-Est, cu scopul de a contrabalansa o prezență mai puternică în regiune, domeniul securității, a Statelor Unite.

Prețul scăzut al mărfurilor și creșterea ratei dobânzii de către Statele Unite – care afectează devize – vor conduce, de asemenea, la încă un an dificil pentru America Latină.

Amenințarea unei proceduri de destituire a președintei braziliene Dilma Rousseff va persista și va afecta și mai mult atmosfera investițiilor pe termen scurt în această țară.

Argentina are un nou președinte reformist, însă lupta cu nivelul ridicat al inflației și penuria de devize străine îi lasă puțin spațiu de manevră în vederea plății datoriilor și consolidării măsurilor protecționiste. La rândul ei, Venezuela se apropie de sfârșitul chavismului. Partidul Socialist Unit din Venezuela, care se confruntă cu grave dificultăți, se va rupe până la urmă sub presiunile politice și economice tot mai mari, iar țara riscă, în 2016, un default în domeniul datoriei externe.

Aceste evenimente – care vor defini anul 2016 – vor amplifica temerile în întreaga lume și vor conduce, probabil, la un 2017 și mai tumultuos, în contextul în care o serie de conflicte aflate în desfășurare se vor afla și mai pregnant în centrul atenției. Este esențial să nu se piardă din vedere faptul că toate aceste tendințe sunt conectate, și anume impasul dintre Statele Unite și Rusia, ascensiunea naționalismului în Europa, reemergența Turciei și alte curente geopolitice, care se vor lega și se vor alimenta unele pe altele, subliniază Stratfor, care preconizează încă de pe acum că peisajul lui 2017 tinde să fie mult mai complex decât cel pe care-l preconizează pentru 2016.