MarketWatch: GRECIA A CAPITULAT pentru un împrumut de 80 de miliarde de euro

„Eurosummit-ul a ajuns în unanimitate la un acord. Suntem gata să apelăm la Mecanismul European de Stabilitate pentru Grecia, cu sprijin serios pentru reforme”, a afirmat pe Twitter președintele Donald Tusk, care a prezidat negocierile maraton de la Bruxelles, încheiate în dimineața zilei de luni.

Acordul, convenit după 22 de ore de discuții dure dintre liderii zonei euro și miniștrii de Finanțe, impune ca Guvernul elen să capituleze probabil aproape în totalitate la cererile creditorilor.

Până miercuri, Parlamentul din Atena trebuie să aprobe reforma pensiilor și majorarea TVA, măsuri respinse de greci la referendumul de săptămâna trecută.

Grecia trebuie să aplice reglementările UE care permit închiderea băncilor cu probleme, costurile fiind suportate de investitori și creditori.

„Trebuie refăcută încrederea”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, într-o conferință de presă.

Înainte de începerea negocierilor pentru al treilea program de salvare, acordul liderilor din zona euro trebuie aprobat și de celelalte parlamente. Decizia oficială este așteaptată până la sfârșitul săptămânii.

Pentru a ajuta Grecia să acopere necesarul de finanțare pe termen scurt, miniștrii de Finanțe din zona euro trebuie să discute o așa-zisă finanțare punte, a precizat Tusk.

Ministrul leton Taavi Roivas a scris pe Twitter că Europa a decis un parcurs, el precizând că totul depinde de implementare.

Într-o concesie față de Grecia, guvernele din zona euro vor analiza măsuri pentru a face datoria sustenabilă, de exemplu prin prelungirea termenelor de rambursare.

Noul program de salvare, care va fi negociat după primele măsuri de reformă și de reducere a cheltuielilor, vor conține măsuri care vor merge dincolo de supravegherea și controlul suportat de alte guverne din zona euro care au beneficiat de programe de susținere financiară.

Cea mai importantă măsură cerută de creditori este crearea unui fond de circa 50 de miliarde de euro, sub formă de active de stat care trebuie privatizate sau lichidate în următorii ani.

Fondul va fi sub supraveghere europeană, a precizat cancelarul Merkel.

Majoritatea banilor obținuți vor fi folosiți la plata datoriilor și recapitalizarea băncilor, iar 12,5 miliarde de euro pentru investiții, a mai spus Merkel.

„Avantajele depășesc dezavantajele”, a spus cancelarul german, avertizând că revenirea economiei elene la creștere va fi lungă și dificilă.

În pofida concesiilor mari făcute de premierul elen Alexis Tsipras, viitorul Greciei în uniunea monetară este încă incert.

Aprobarea noilor măsuri de austeritate de către Parlamentul de la Atena poate diviza partidul de guvernământ Syriza și partenerul de dreapta din coaliție, Grecii Independenți, ceea ce ar putea duce la organizarea de alegeri anticipate.

Totodată, nu se știe când vor fi deschise băncile, a căror activitate a fost suspendată în cea mai mare parte în utimele două săptămâni, sau cum va plăti Grecia o datorie de 4,2 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană (BCE), scadentă pe 20 iulie.

Într-un comunicat al miniștrilor de Finanțe din zona euro se arată că necesarul de finanțare al Greciei s-ar putea ridica la 86 de miliarde de euro, peste estimarea de sâmbătă, de 74 de miliarde de euro, făcută de instituțiile creditoare ale statului elen (BCE, Comisia Europeană și FMI).

Recapitalizarea băncilor este evaluată la 10-25 de milairde de euro.

FMI trebuie să continue să se implice în programul de susținere financiară a Greciei, a declarat președintele francez Francois Hollande, al cărui guvern și-a asumat un rol puternic în susținerea statului elen, în ultimele luni.

În cadrul acordului, administrația de stat din Grecia va fi modernizată și de-politizată, a mai spus Merkel, adăugând că Guvernul de la Atena și instituțiile internaționale vor discuta pentru prima oară despre această problemă pe 20 iulie.