„În data de 28 februarie 2013, am părăsit Libanul, cu scopul de a-mi vizita familia din Siria. Am trecut de 15 filtre ale armatei siriene și nimeni nu m-a deranjat. La al 16-lea, am fost oprit de câțiva bărbați în haine negre. S-au uitat la numele meu și au spus că este foarte ciudat. Au văzut că sunt creștin. Ne-au dus într-o clădire, unde ne-a întâmpinat un bărbat cu barbă lungă salafist. După 10 minute, ne-au încătușat și ne-au plasat într-un camion, unde nu vedeam nimic”, povestește victima, potrivit nymag.com.
„Am mers timp de opt ore și când am oprit, ne-au legat la ochi și ne-au imobilizat lângă un zid. Auziți poveștile ostaticilor, dar nu se compară cu realitatea. În acea noapte, au vorbit cu bărbatul care mă însoțea și i-au zis că o să-l execute. L-au electrocutat și l-au bătut foarte rău. Au văzut ceva pe telefonul lui mobil. Nu știu ce a fost, dar au devenit foarte agresivi.
Am aflat că grupul se numește Consiliul Mujahedinilor Shura. Mi-au zis că știu totul despre mine, despre familia mea. Eram legați la ochi și în lanțuri, ne-au electrocutat și bătut. Nu m-au ucis, deoarece doreau o recompensă în schimbul eliberării mele. La un moment dat, au discutat cu familia mea la telefon, în timp ce mă electrocutau. În data de 8 aprilie, au venit și mi-au zis că familia nu a plătit și în două zile, mă vor executa, dacă nu văd banii. Mai mult, înainte de a mă ucide, îmi vor suna familia, pentru a o face responsabilă pentru moartea mea”, a mai spus omul.
Acesta povestește că ISIS l-a ținut înfometat timp de trei zile și, când i-a adus de mâncare, aceasta arăta îngrozitor. La un moment dat, victima spune că a asistat la execuția prin împușcare a unui soldat sirian. „În următoarea lună, MSC s-a unit cu ISIS și am devenit ostaticii ISIS. Nu auzisem până atunci de Statul Islamic. Noii noștri răpitori ne-au anunțat că ne vor da bandajele jos de la ochi. Luptătorii erau din Franța, Belgia, Germania, Rusia, Marea Britania, Arabia Saudită, Maroc, Tunisia, mulți străini. Din cauză că eram creștini, ne-au acuzat că am ucis „musulmani în cruciade”. Alt jihadis mi-a spus că provin din armata Papei și am ucis musulmani în Spania. Am încercat să le spunem că nu este așa. Am trăit mereu în pace, alături de musulmani. Am muncit împreună”, explică fostul ostatic al ISIS.
„Tatăl meu, care are 65 de ani și este bolnav, s-a interesat de 20 de ori de soarta mea la centrul ISIS. Știa că ne torturează. Veneau în camerele noastre și făceau lucruri oribile. Ne puneau arma la tâmplă și apăsau trăgaciul. Într-o zi, o bombă a căzut la 100 de metri de noi, dar jihadiștii au reușit să ne scoată din clădire.
Eram îngrozit. Cel mai mult mă temeam de trecerea timpului. Nu știam cât mă vor ține acolo și la un moment dat, mi-am dorit să mor. Nu au încercat să mă convertească la islam. Au zis că, din cauza faptului că suntem ostatici, ne-am converti de frică, nu din convingere. Într-o seară, cineva a pus cuțitul la beregată și mi-a zis că trebuie să devin musulman. În următoarea zi, a venit un emir, care le-a zis jihadiștilor că nu au voie să vorbească despre religie cu noi”, povestește victima.
„Erau mulți ostatici în locul în care mă aflam, cei mai mulți fiind creștini. Erau peste 100 de oameni. Prizonierii erau executați constant și veneau alții. Într-o bună zi, jihadiștii m-au anunțat că voi fi eliberat. Ne-au abandonat în Alep, la granița cu Turcia. M-am simțit minunat. Ne-a preluat armata siriană și ne-a dus într-o biserică. Familia mea a plătit 80.000 de dolari ca să mă elibereze.
Viața de ostatic este foarte grea. Cred că au executat 37 de ostatici, în cele cinci luni de captivitate. Singurii oameni rămași în orașul meu natal sunt femeile și bătrânii. Bărbații au plecat. Este un coșmar fără sfârșit. Nu cred că Bashar al-Assad va pleca. Nu este un om bun. Totuși, înainte de război, Siria era frumoasă. Am devenit ca Irakul. Saddam nu a fost bun, dar a fost mai bun decât ceea ce a urmat. Nimeni nu poate readuce pacea în Irak. Sirienii vor libertate. Asta nu este libertate, este haos”, explică sirianul persecutat de ISIS.