Merkel se îndreaptă spre un nou mandat, după alegerile de duminică. Principalele idei politice ale cancelarului german

Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, partidul Angelei Merkel – Uniunea Creștin-Democrată (CDU) -, și filiala bavareză a acesteia – Uniunea Creștin-Socială (CSU) -, se vor plasa pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 36%.

Pe locul doi în intențiile de vot se situează Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost președinte al Parlamentului European, cu 23%.

La nivel personal, Angela Merkel este preferată de 48% dintre alegători pentru a rămâne cancelar, în timp ce Martin Schulz are o popularitate de 22%.

Pe locul al treilea, cu 10% din intențiile de vot, se poziționează formațiunea Die Linke, care are o doctrină de stânga, urmată de Partidul Democraților Liberi (FDP, centru-dreapta), cu 9%, și de partidul eurosceptic Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta), tot cu 9%. Formațiunea Alianța ’90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stânga) este creditată cu 8%.

În acest context, partidul Angelei Merkel va putea opta pentru prelungirea coaliției guvernamentale cu Partidul Social-Democrat sau pentru o alianță cu FDP și ecologiști.

Principalele idei politice ale Angelei Merkel

Campania electorală a Angelei Merkel s-a desfășurat sub sloganul „Pentru o Germanie în care să trăim bine și fericiți”.

Liderul CDU promite scăderea impozitelor pentru angajați, o rată ocupațională aproape totală până în anul 2025 și suplimentarea indemnizațiilor sociale pentru familii.

Angela Merkel s-a angajat să intensifice măsurile de stimulare a companiilor și modalități pentru îmbunătățirea siguranței publice.

Liderul Germaniei s-a pronunțat în favoarea creșterii etapizate a cuantumului bugetului pentru apărare și pentru aprofundarea integrării în Uniunea Europeană.

Politicile controversate în materie de imigrație

Într-un interviu acordat la sfârșitul lunii august, Angela Merkel a declarat că nu regretă deloc decizia politicilor flexibile în materie de imigrație, sugerând însă că hotărârea controversată de primire a peste un milion de extracomunitari în Germania a fost o situație excepțională.

Angela Merkel a negat că a făcut vreo eroare prin flexibilitatea față de imigranți, situație care a permis venirea a peste un milion de extracomunitari în Germania în ultimii ani. „Aș lua în același fel deciziile din anul 2015. A fost o situație extraordinară și am luat deciziile în funcție de ceea ce am considerat că era corect din punct de vedere politic și umanitar. Situații extraordinare se întâmplă din când în când în istoria unei națiuni, iar șeful Guvernului trebuie să acționeze, ceea ce eu am făcut”, a argumentat Angela Merkel într-un interviu acordat publicației Welt am Sonntag.

Flexibilitatea cancelarului Angela Merkel în materie de imigrație a condus la creșterea popularității partidului de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD).

Angela Merkel, favorabilă aprofundării integrării europene

În materie de politici europene, Angela Merkel a pledat împreună cu Emmanuel Macron, președintele Franței, pentru aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și pentru consolidarea zonei euro.

Angela Merkel a declarat că susține „ideea bună” a ministrului german de Finanțe, Wolfgang Schäuble, de a transforma Mecanismul European de Stabilitate, fondul de asistență al zonei euro, în Fondul Monetar European. „Ne-ar ajuta să fim și mai stabili și ne-ar permite să arătăm lumii că avem toate mecanismele portofoliului din zona euro pentru a putea reacționa la situații neașteptate”, a afirmat Angela Merkel.

Cancelarul Germaniei nu a exclus nici posibilitatea înființării unui post de ministru al Finanțelor pentru zona euro. „Mi-aș putea imagina un post comun pentru Economie și Finanțe”, a subliniat Angela Merkel, explicând că în acest fel ar fi coordonate mai eficient politicile bugetare și economice.

Emmanuel Macron, președintele Franței, intenționează să propună tema consolidării zonei euro în cadrul negocierilor pentru formarea noii coaliții guvernamentale din Germania, pentru a forța Berlinul să accepte intensificarea reformelor în cadrul Uniunii Europene, scrie cotidianul Financial Times. Liderul Franței va propune modalități de consolidare a zonei euro – inclusiv prin crearea unui buget propriu, a unui post de ministru de Finanțe și a unui Fond Monetar European – imediat după scrutinul parlamentar programat duminică în Germania. Macron speră că va stimula astfel dezbaterea publică și că o va forța pe Angela Merkel și alți lideri germani să asume poziții în sensul reformării zonei euro în timpul negocierilor privind formarea noului guvern al Germaniei, afirmă consilieri prezidențiali francezi.

„Miza este reprezentată de amploarea și ritmul reformelor din zona euro după un deceniu de crize, austeritate și, până recent, creștere economică slabă”, comentează Financial Times. Pentru a obține susținerea politicienilor germani reticenți, Emmanuel Macron este pregătit să accepte perioade îndelungate de tranziție, atât timp cât obiectivele de reformă sunt acceptate. Spre exemplu, liderul francez ar accepta o „abordare etapizată”, cu un termen cuprins între „cinci și zece ani”, pentru planul radical de creare a unui buget propriu al zonei euro care să aibă un cuantum de câteva procente din Produsul Intern Brut (PIB) general.

Inițiativa lui Emmanuel Macron, care ar urma să ia forma unui discurs despre viitorul Uniunii Europene pe 26 septembrie, are rolul de a crește șansele unui acord politic între Paris și Berlin până la sfârșitul anului privind reformarea UE. „Este important ca principalul nostru partener din Europa să știe exact ce vrem în momentul discutării programului de guvernare”, afirmă un consilier prezidențial de la Paris. Un alt oficial francez a admis că planurile franceze privind consolidarea zonei euro nu au fost discutate detaliat de Paris și Berlin de când Emmanuel Macron a devenit președinte, în luna mai.

Propunerile lui Emmanuel Macron sunt compatibile cu planul propus de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care pledează pentru aprofundarea integrării europene și pentru centralizarea procesului decizional. „Președintele Franței vrea consolidarea stabilității financiare, a solidarității și modalităților de stimulare. Emmanuel Macron a încercat să depășească opoziția Germaniei față de măsuri ce includ transferuri fiscale suplimentare de la economii puternice spre cele slabe prin reforme structurale și disciplină bugetară la nivel național. Emmanuel Macron a obținut semnale încurajatoare din partea Angelei Merkel, al cărei partid – Uniunea Creștin-Democrată (CDU) – ar urma să câștige scrutinul de duminică. Cancelarul Germaniei a semnalat că va analiza posibilitatea creării unui «mic buget» al zonei euro și a salutat ideea oferirii de asistență financiară economiilor mai slabe în schimbul unor reforme dure. Însă Emmanuel Macron vrea mult mai mult: un buget reprezentând «procente» din PIB, finanțat prin venituri fiscale care acum intră în bugetele naționale. Actualul buget al Uniunii Europene reprezintă 1% din PIB-ul organizației”, explică Financial Times.

„Nu se știe dacă Angela Merkel va accepta ideile, iar decizia sa va depinde parțial de viitorii parteneri de coaliție. Merkel vrea să se concentreze mai puțin pe schimbări instituționale și mai mult pe beneficiile practice ale cetățenilor UE. Orice nou fond va trebui să se concentreze pe proiecte specifice de genul combaterii șomajului, nu pe idei politice neclare”, subliniază FT. O coaliție a CDU/CSU cu Partidul Democraților Liberi (FDP) nu ar fi o veste bună pentru Emmanuel Macron, dat fiind că această formațiune liberală are o poziție sceptică privind aproundarea integrării în zona euro și ar accepta consolidarea reglementărilor fiscale doar în schimbul posibilității aplicării unor sancțiuni pentru neconformare. Dar, dacă sondajele de opinie sunt corecte, Angela Merkel probabil va fi nevoită să prelungească „marea coaliție” cu Partidul Social-Democrat (SPD), care susține mai mult ideile lui Emmanuel Macron deși manifestă preocupare privind mutualizarea datoriilor.