Mii de oameni prezenți la funeraliile fostului conducător sovietic Mihail Gorbaciov. Un singur lider european participă la ceremoniile de la Moscova | GALERIE FOTO

Câteva mii de oameni s-au adunat sâmbătă în fața Casei Sindicatelor de la Moscova pentru a-și lua rămas bun de la Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice.

Funeraliile, marcate de lipsa președintelui rus, Vladimir Putin, nu sunt unele fastuoase, notează presa.

Kremlinul l-a descris, miercuri, pe Mihail Gorbaciov drept un om de stat care a schimbat istoria lumii, dar i-a reproşat în acelaşi timp „romantismul” său cu privire la posibilitatea unei apropieri de Occident.

Mihail Gorbaciov a murit, marți, la vârsta de 91 de ani, au relatat agențiile de presă ruse, citând oficiali ai Spitalului Clinic Central din Moscova, unde era internat fostul lider sovietic.

„Mihail Sergheevici Gorbaciov a murit în această seară după o boală gravă și lungă”, a informat Spitalul Clinic Central de la Moscova.

Un lider admirat de Occident și văzut ca fiind un om care a luptat pentru pace, Mihail Gorbaciov este considerat de mulți ruși drept artizanul prăbușirii Uniunii Sovietice, dar și responsabilul pentru anii de criză politică ce au urmat acestui eveniment istoric, amintește Agerpres.

Potrivit aceleiași surse, o dovadă a lipsei de simpatie a actualei conduceri de la Moscova față de ultimul lider sovietic o reprezintă decizia Kremlinului de a nu decreta nicio zi de doliu național. Totodată, lipsa lui Vladimir Putin de la funeralii reprezintă încă un semn în acest sens. Kremlinul a anunțat că Putin nu participă la funeralii „din cauza programului încărcat” al acestuia.

Miercuri, oficialii de la Kremlin l-au descris pe Gorbaciov drept un om care a schimbat istoria lumii, dar au nuanțat descrierea spunând că „romantismul” acestuia referitor la apropierea de Kremlin a fost „nejustificat”.

Cu toate acestea, mii de ruși au ținut să meargă la Casa Sindicatelor de la Moscova pentru a-și lua rămas bun de la fostul lider sovietic. Moștenirea sa politică este tot mai des evocată în contextul războiului din Ucraina, mulți ruși amintindu-și de deschiderea și libertatea fără precedent până atunci din timpul mandatului său.

Ambasadorii mai multor ţări occidentale, precum şi fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev şi jurnalistul Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, s-au deplasat la ceremonia de la Casa Sindicatelor, pentru a prezenta condoleanţe fiicei lui Gorbaciov, Irina.

Viktor Orban, singurul lider european prezent la funeralii

Premierul Ungariei, Viktor Orban, este singurul lider european care a mers la Moscova pentru a-i aduce un ultim omagiu lui Gorbaciov.

Aceasta în contextul în care Ungaria continuă să aibă relații cordiale cu Rusia, în pofida războiului din Ucraina. Mai mult, cu toate că statele europene fac eforturi tot mai mari pentru a reduce sau chiar elimina nevoia de petrol și gaze naturale din Rusia, Budapesta continuă să negocieze cu Gazprom în legătură cu creșterea livrărilor de gaze rusești către Ungaria.

Cine a fost Mihail Gorbaciov

Gorbaciov a încheiat Războiul Rece fără vărsare de sânge, dar nu a reușit să prevină prăbușirea Uniunii Sovietice. Ultimul președinte al URSS a încheiat parteneriate cu puterile occidentale pentru a înlătura Cortina de Fier, care divizase Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Încercările sale de reformare a URSS au dus la încheierea Războiului Rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice.

În 1989, atunci  când protestele pro-democrație au cuprins națiunile din blocul sovietic din Europa de Est comunistă, Gorbaciov s-a abținut de la folosirea forței – spre deosebire de liderii anteriori ai Kremlinului, care trimiseseră tancuri pentru a zdrobi revoltele din Ungaria în 1956 (Nikita Hrușciov) și Cehoslovacia în 1968 (Leonid Brejnev).

Protestele pro-democrație din statele blocului comunist au alimentat aspirațiile pentru autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, care s-au desprins de Moscova în următorii doi ani într-o manieră haotică. Mihail Gorbaciov s-a luptat în zadar să prevină acel colaps.

Devenind secretar general al Partidului Comunist Sovietic în 1985, la 54 de ani, el și-a propus să revitalizeze sistemul introducând libertăți politice și economice limitate, dar reformele sale au scăpat de sub control.

Politica sa de „glasnost” – libertatea de exprimare – a permis critici până atunci de neconceput la adresa partidului și a statului sovietic, dar i-a încurajat și pe naționaliștii care au început să facă presiuni pentru independență în republicile baltice și în alte țări care intrau în componența URSS.

Înainte de începerea războiului din Ucraina, Gorbaciov s-a poziționat împotriva Statelor Unite pe care le-a acuzat că s-au proclamat câștigătoare ale Războiului Rece.

Ulterior, după izbucnirea războiului dintre Rusia și Ucraina, a condamnat – într-un interviu oferit jurnalistului Alexei Venediktov – intervenția lui Putin. El s-a declarat consternat, pentru că își vedea munca vieții sale „distrusă” de Vladimir Putin. În 1990, Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace.