„Nu războiului”, au strigat manifestanții – aproximativ 6.000 potrivit organizatorilor -, care s-au adunat sâmbătă la prânz în fața Muzeului Reina Sofia, la Madrid.
Ei au dat astfel curs unui apel al Platformei cetățenești „Nu în numele nostru”, lansată de către artiști, care a adunat în mai puțin de o săptămână aproape 34.000 de semnături pe Internet – inclusiv pe cele ale primarilor Barcelonei și Madridului – împotriva terorismului și unei soluții armate, în urma atacurilor soldate cu 130 de morți și peste 350 de răniți la Paris, pe 13 noiembrie.
Președintele francez François Hollande încearcă de atunci să pună pe picioare o mare coaliție în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), care a revendicat aceste atacuri.
Însă Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy pare să evite orice inițiativă înaintea alegerilor legislative de la 20 decembrie. „Deciziile, ca în orice alt aspect al vieții, este necesar să fie bine gândite”, a declarat sâmbătă Mariano Rajoy. Guvernul „discută cu aliații, așteaptă să fie aprobat un plan”.
În martie 2004, conservatorii conduși de către Jose Maria Aznar, care au susținut invazia americană în Irak, în 2003, pierdeau alegerile legislative, la trei zile după atacurile de la Madrid, atribuite islamiștilor, soldate cu 191 de morți.
Cu mai puțin de o lună înaintea alegerilor legislative de la 20 decembrie, Mariano Rajoy, al cărui Guvern dă asigurări că nu a primit o solicitare precisă din partea Franței, încearcă, deci, să evite capcana în care a căzut predecesorul său, într-o țară în mod tradițional pacifistă.
Liderul opoziției laburiste Pedro Sanchez apreciază, la rândul său, că „mobilizarea unor trupe în Irak ar fi o eroare”, în timp ce numărul unu al partidului de stânga Podemos, Pablo Iglesias, apără ideea unui referendum.
„Refuzăm să participăm la această târguială între drepturi și securitate”, au subliniat membri ai Platformei „Nu în numele nostru”, susținută de Podemos.