Ministrul georgian de Externe, întrebat de Gândul dacă Georgia va deveni a doua Ucraină: „Rusia a folosit deja toate instrumentele de presiune asupra noastră”

Georgia nu va deveni următoarea Ucraina, pentru că este pregătită să facă față presiunilor rusești în lunile următoare, până la semnarea Acordului de asociere și liber schimb cu UE, a declarat luni ministrul georgian de Externe, Maia Pandjikidze, aflată într-o vizită oficială în România, la invitația omologului român, Titus Corlățean. Întrebată de gândul cât de mare este, din punctul său de vedere, riscul ca Rusia să se manifeste la fel de activ în Georgia precum a făcut-o în Ucraina pentru a împiedica semnarea acordurilor europene, Pandjikidze a răspuns că Moscova a folosit deja toate instrumentele prin care putea pune presiune asupra țării sale, iar guvernul de la Tbilisi este pregătit să se confrunte în orice moment cu astfel de presiuni.

„Din nefericire sau din fericire – nu știu cum să spun – Rusia a folosit deja toate instrumentele pentru a pune presiune asupra Georgiei. Suntem sub presiune încă de la obținerea independenței și când 20% din teritoriul nostru este ocupat de Rusia și două regiuni ale Georgiei sunt recunoscute ca state independente (de către Moscova – n.red.), nu poți pune mai multă presiune asupra unei alte țări. Nu suntem la fel de dependenți de gazul rusesc ca alte țări din regiune sau din Parteneriatul Estic, iar schimburile comerciale cu Rusia nu sunt atât de ridicate”, a fost replica ministrului georgian de Externe la întrebarea gândul.

Pandjikidze a adăugat că georgienii au intrat recent pe piața din Rusia cu produse agricole, dar în cantități mici. „Deci putem supraviețui, din nou, fără piața rusească, așa cum am făcut-o acum câțiva ani, când am avut de-a face cu primul embargo asupra vinului și apei minerale, în 2007″, a spus invitata lui Corlățean.

Pandjikidze: „Suntem mereu pregătiți să ne confruntăm cu presiuni. Sperăm că partenerii din UE ne vor susține”

Întorcându-se la riscul iminent al unor noi presiuni, Maia Pandjikidze a subliniat că politica guvernului din care face parte este să răspundă cu mult calm, „pentru a nu permite Rusiei să ne provoace, astfel încât să escaladeze situația”. „Suntem mereu pregătiți să ne confruntăm cu asemenea presiuni, pentru că, după cum am spus, au fost folosite deja toate instrumentele, dar sunt posibile încă anumite provocări, precum accelerarea instalării de sârmă ghimpată și garduri de-a lungul liniei de ocupație„, a mai răspuns ministrul georgian.

Pandjikidze a adăugat că guvernul de la Tbilisi se așteaptă să nu fie lăsat singur în lunile care urmează și să aibă în spate susținerea Uniunii Europene: „Nu știu ce se va întâmpla în lunile următoare, până să semnăm acordurile, dar poziția noastră va fi calmă și sperăm că partenerii noștri din UE ne vor susține, vor veni cu declarații ferme și luări de poziție pentru a condamna activitățile ilegale de-a lungul liniei de ocupație”.

Corlățean și Pandjikidze, săptămâna trecută, la ministeriala NATO de la Bruxelles // FOTO: Ștefan Micsik/Mediafax

Corlățean: „România își propune să acorde întregul sprijin pentru pașii care urmează după Vilnius”

Până la sprijinul venit de la Bruxelles, Titus Corlățean i-a promis omologului georgian că are la București un prieten în aceste luni atât de importante care separă Summitul de la Vilnius, la care Georgia și Republica Moldova au parafat acordurile cu UE, până la semnarea acestor documente, prevăzută până în toamna lui 2014: „România își propune să acorde întregul sprijin pentru pașii care urmează după Vilnius, pentru semnarea în cursul anului viitor și pentru progrese consistente în ceea ce privește regimul de liberalizare a vizelor, subiect în care Georgia a întreprins o serie de pași extrem de importanți”.

Totodată, a adăugat Corlățean, țara noastră rămâne un susținător al Georgiei în conflictul cu Rusia. „România a fost și este un ferm susținător al respectării unor principii importante în dreptul internațional – aici cu referire specială la respectarea suveranității și integrității teritoriale a Georgiei, inclusiv în ceea ce înseamnă reglementarea conflictului prelungit legat de teritorii suverane ale Georgiei”, a mai spus ministrul român de Externe.

Cine a greșit la Vilnius?

Încă de la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, care a avut loc la finele lunii trecute, liderii europeni încearcă să identifice lecțiile care pot fi învățate, pentru a nu asista la un nou eșec anul viitor, precum cel creat de refuzul Ucrainei, în ultimul moment, de a mai semna Acordul de Asociere cu UE, pe fondul presiunilor rusești. Acest refuz a adus țara condusă de președintele Viktor Ianukovici în pragul unei noi revoluții.

Protest la Kiev, 8 decembrie// FOTO: Inna Sokolovskaya/AFP/Mediafax

Marea greșeală a Uniunii Europene a fost că s-a grăbit cu parafarea cu Ucraina, când nu era îndeplinit nici măcar criteriul 1 de la Copenhaga, democrația”, a declarat vineri Dan Petre, directorul Institutului Diplomatic Român, în cadrul unei conferințe pe tema rolului Parlamentului European în politica externă a UE. „Ucraina nu era pregătită”, a întărit Petre.

Eurodeputatul PSD/S&D Victor Boștinaru consideră și el că vina aparține mai ales Uniunii, dar din alt motiv: încarcerarea fostului premier Iulia Timoșenko nu trebuia să devină „un subiect obsesiv de negocieri”.

Din scaunul popularilor din Parlamentul European, lucrurile se văd diferit, iar vina nu este la Bruxelles, ci la Kiev: „Ucraina a greșit și pentru că nu a votat în Parlament în ultimul moment o serie de prevederi”, a declarat europarlamentarul PDL-PPE, Marian-Jean Marinescu.

„Ucraina are oligarhi. Unii vor să intre în UE, alții nu vor. Majoritatea să știți că vor, pentru că au o piață mult mai mare în partea de Vest și pe de altă parte scapă de presiunile de la est. Moldova nu e în aceeași situație. Moldova nu are o economie extraordinară. Dacă ne uităm la cifre, Ucraina are 31% partener comercial UE, Moldova are 54% – ce are ea, dar are 54%. Din punctul acesta de vedere, Moldova are o situație mai bună, pentru că nu depinde atât de Rusia”, a mai spus Marinescu, venind cu un argument similar celui adus luni de ministrul georgian de Externe.

Podgorean (MAE), despre vulnerabilitățile R. Moldova: „Nu este deloc exclus ca Rusia să se manifeste la fel de activ ca în cazul Ucrainei”

Dacă ministrul georgian de Externe declară la București că se pregătește cu calm de eventuale noi presiuni, pe lângă cele existente deja, din partea Rusiei, secretarul de stat de la MAE Radu Podgorean se arată mai precaut în ceea ce privește Republica Moldova: „Nu putem spera la o conjunctură foarte ușoară în perioada următoare pentru Republica Moldova. Nu este deloc exclus ca Rusia să se manifeste și în acest caz la fel de activ ca și în cazul Ucrainei. Sigur că poate cu alte mijloace, dar se poate spune că chiar există anumite vulnerabilități care poate expune Republica Moldova cel puțin la fel de mult ca și Ucraina”, a avertizat vineri Podgorean, responsabil în cadrul MAE cu analiza politică și relația cu Parlamentul.

Poză de familie, Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, 28-29 noiembrie// Janek Skarzynski/AFP/Mediafax

Una dintre aceste vulnerabilități este numărul mare de muncitori moldoveni de pe piața de muncă din Rusia. „Ce poate să facă Rusia în primul rând e să îi trimită acasă pe muncitorii moldoveni. Răspunsul UE a fost sută la sută de a opri acest lucru. Așa cum a rezistat până acum, sper, cu ajutorul Uniunii și cu ajutorul nostru, care trebuie exprimat foarte clar că România ajută Republica Moldova, ca să poți să le dai o speranță”, a explicat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu.

„Republica Moldova, poate chiar diferit de Ucraina, are un conflict înghețat, care sigur că în momentul acesta mai putem adăuga o oarece dificultate. Putem discuta despre vulnerabilități similare: problema accesului la resurse energetice – gaze, energie electrică”, a mai exemplificat Radu Podgorean pe subiectul vulnerabilităților.