Dimitris Avramopoulos, ministrul grec de Externe, a declarat că e normal ca țara sa să vândă în acest moment de criză economică sediile unora dintre ambasadele sale, evitând să răspundă dacă și clădirea misiunii diplomatice de la București e pe lista proprietăților care urmează a fi valorificate.
Avramopoulos, aflat în vizită oficială în România, a fost întrebat joi, în conferința de presă cu ministrul român Titus Corlățean, dacă guvernul de la Atena intenționează să vândă și clădirea Ambasadei de la București, în contextul în care zilele acestea a fost anunțată scoaterea la vânzare a sediului misiunii elene de la Londra.
Ambasada Greciei are sediul într-un ansamblu de clădiri istorice în zona Pieței Pache Protopopescu, în centrul Capitalei.
„Nu vorbim despre ambasade, ci despre clădiri. Sunt niște proprietăți de care nu mai avem nevoie acum, dar a căror valoare este mare. Acum trebuie să fie valorizate pentru a ne ajuta la efortul de ieșire din criză. (…) Renunțarea la unele dintre aceste proprietăți ale noastre trebuia făcută mai devreme. Acum le vindem într-o perioadă de criză”, a răspuns oficialul grec, adăugând că țara sa trebuie să facă sacrificii pentru a depăși această tranziție.
El a arătat că în urma crizei economice și a reformelor de tranziție Grecia va avea un sistem de stat mai bine organizat.
„Criza nu are de-a face cu economia noastră reală, cu sistemul nostru bancar, ci cu modul în care statul a funcționat în toți acești ani. (…) Dar avem soluțiile pentru a ieși din această criză cât mai repede”, a mai spus ministrul grec.
La rândul său, ministrul Corlățean a amintit că tocmai a fost numit un nou ambasador al Greciei la București și a asigurat că activitatea diplomatică dintre cele două țări „rămâne extrem de activă și intensă”.
El a ținut să exprime și aprecierea Guvernului român pentru modul în care autoritățile elene au gestionat criza economică dură.
„Partea română a exprimat aprecieri pentru modul în care guvernul de la Atena și coaliția la putere au gestionat afacerile interne într-o perioadă dificilă de criză economică și pentru modul în care a știut să asigure stabilitatea țării. Faptul că această stabilitate a fost asigurată de guvernul de la Atena este un lucru extrem de benefic pentru toată regiunea și pentru tot ansamblul UE. Faptul că băncile grecești active în România au menținut la un nivel bun, rezonabil, expunerea și au continuat afacerile la un nivel rezonabil în România este un exemplu pozitiv din acest punct de vedere”, a spus Corlățean.
Ministrul grec a reafirmat sprijinul țării sale, care va prelua președinția semestrială a Consiliului UE în ianuarie 2014, pentru aderarea la Schengen a României și Bulgariei. El a recunoscut că țara sa mai are multe de făcut pentru a rezolva problema imigranților ilegali care intră în Grecia și care a fost luată în calcul de unele țări membre Schengen cu privire la aderarea României și Bulgariei.
„Există această problemă, dar nu e problema unei țări, ci a UE, iar ca europeni o vom rezolva în viitorul apropiat”, a spus Avramopoulos, care a arătat că e nevoie de o politică europeană în domeniu, amintind că țara sa nu poate gestiona singură controlul frontierelor sale insulare și problema celor 500.000 de imigranți ilegali care deja se află în Grecia.
„Sunt de acord pe deplin că problema imigrației implică o cooperare europeană. Nu trebuie să fie sarcina unei singure țări, ci trebuie să fie un proces de cooperare. România s-a angajat de mai mulți ani să sprijine Grecia în diferitele misiuni europene în gestionarea acestei situații, am contribuit la mai multe misiuni Frontex, contribuim la diferite misiuni europene din regiune pentru că înțelegem spiritul european ca pe un proces al cooperării și nu cu linii de divizare, nu cu standarde duble pe care le respingem ferm”, a spus și Corlățean.
Cei doi oficiali au menționat și necesitatea intensificării schimburilor economice care au fost anul trecut de 1,116 miliarde euro, din care 547 milioane euro exporturi românești. Corlățean a arătat că Grecia este al șaselea investitor străin în România, fiind peste 5.520 de companii cu capital elen în țara noastră.
„Trebuie să dezvoltăm în continuare investițiile reciproce și încurajăm investitorii greci și investitorii români să valorifice oportunitățile investiționale din ambele țări”, a mai spus ministrul român.