Ministrul rus de Externe, mesaj pentru Chișinău. Serghei Lavrov: „Vom face totul pentru ca interesele populaţiei rusofone din Republica Moldova să nu fie afectate în niciun fel”

Ministrul de Externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia va face totul pentru a proteja interesele populaţiei vorbitoare de limbă rusă din Republica Moldova.

La mai bine de trei luni de la debutul „operațiunii speciale”, șeful diplomației ruse are un nou mesaj pentru statul moldovean.

„Vom face totul pentru ca interesele populaţiei rusofone din Moldova să nu fie afectate în niciun fel”, a declarat ministrul rus de Externe.

Serghei Lavrov a invocat atât situația din Transnistria, cât și pe cea din Găgăuzia, după ce în urmă cu două luni spunea că Occidentul vrea să facă în Republica Moldova o a doua Ucraină.

„Să nu uităm că, pe lângă Transnistria, în Moldova mai există şi Găgăuzia, care, de asemenea, revendică un statut special. Apropo, ea are unele elemente ale unui statut special. Şi cred că liderii moldoveni vor face ceea ce trebuie dacă vor înceta jocurile geopolitice impuse de Occident şi se vor gândi la interesele acelor oameni care trăiesc unul lângă altul”, a declarat Serghei Lavrov, citat de B1 TV. În același timp, ministru rus de Externe a învinuit atunci Chişinăul de cerşetorie în cazul livrării gazelor naturale.

Potrivit datelor oficiale citate de Ministerul român al Afacerilor Externe, publicate în 2017, populația stabilă a Republicii Moldova era de 2.998.235 persoane (fără populația din stânga Nistrului şi Tighina/Bender), în scădere faţă de anul anterior cu 2.200 persoane. Limba oficială a statului moldovean este limba română, care se utilizează în toate sferele vieții politice, economice, sociale şi culturale, inclusiv în instituțiile de stat şi ale administrației publice centrale şi locale.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut retragerea trupelor ruse din Transnistria, un dosar care durează deja de treizeci de ani. Declarațiile liderului moldovean au fost făcute miercuri, în timpul conferințe de presă comune cu președinele Klaus Iohannis, din cadrul vizitei oficiale la Chișinău și după ce Adunarea Parlamentară din Consiliul Europei a recunoscut oficial că Transnistria este un teritoriu ocupat de Federaţia Rusă.

Republica Moldova s-a confruntat de la bun început cu problema separatismului, care a dus la izbucnirea unui conflict în regiunea transnistreană (1992). Transnistria, unde populația de limbă rusă este majoritară, și-a declarat independența față de Moldova în 1990, iar în iulie 1992, Președinții R. Moldova şi F. Ruse – Mircea Snegur şi Boris Elțîn – au semnat Acordul cu privire la principiile de soluţionare a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, în baza căruia, între altele, a fost instituit un format trilateral de pacificare.