Uniunea Europeană, afectată de o serie de crize politice în țările membre și confruntată cu riscuri externe, în contextul eforturilor de respingere a invaziei ruse în Ucraina și al unui potențial conflict comercial cu SUA, trebuie să își stabilească direcția, pentru a putea rămâne eficientă și competitivă.
Activitățile economice ale zonei euro au fost afectate puternic în ultimii ani de restricțiile impuse în pandemie, de problemele din rețelele internaționale de aprovizionare și de prețurile mari la energie apărute în contextul sancțiunilor impuse Rusiei ca reacție la invazia în Ucraina.
În primele luni ale anului 2025, liderii statelor UE vor trebui să rezolve două probleme prioritare. Să își ajusteze abordarea în privința susținerii Ucrainei pentru respingerea invaziei militare ruse, ținând cont de posibila oprire a asistenței militare de către noua Administrație Donald Trump. Abordarea va genera dispute în cadrul Blocului comunitar, pe fondul obiecțiilor unor țări precum Ungaria, Austria, Irlanda și Slovacia.
A doua problemă presantă este reprezentată de tarifele comerciale pe care amenință să le impună președintele Trump. UE a semnalat că va aplica măsuri de retorsiune împotriva Statelor Unite, ceea ce riscă să declanșeze un conflict comercial major între parteneri strategici.
Donald Trump a cerut Uniunii Europene să achiziționeze gaze și petrol din Statele Unite, avertizând că, în caz contrar, va impune tarife vamale.
”Am transmis Uniunii Europene că trebuie să compenseze deficitul uriaș al Statelor Unite prin achiziții masive de petrol și gaz. Altfel, vor fi impuse tarife vamale”, a afirmat Trump.
Însă Comisia Europeană a indicat că afirmațiile lui Trump nu reflectă realitatea, avertizând că Bruxellesul este pregătit să protejeze interesele UE în sectorul energetic.
”Realitatea este că UE și SUA au economii profund integrate, un echilibru în materie de comerț și investiții. UE are surplus în materie de exporturi de bunuri în SUA, iar Statele Unite au surplus în materie de servicii. Acest lucru nu se reflectă de fiecare dată în aceste tipuri de mesaje” ale președintelui-ales al SUA. ”Suntem pregătiți să purtăm discuții cu Trump despre modul în care să consolidăm o relație comercială puternică, inclusiv prin stabilirea intereselor comune în sectorul energiei”, reacționat Olof Gill, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Liderii statelor și instituțiilor UE analizează modalități de consolidare a autonomiei strategice și de îmbunătățire a competitivității pentru a face față concurenței generate de SUA și China. Necesitatea suplimentării investițiilor publice și private este un subiect care generează dispute. Conform unui raport de evaluare realizat de Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene și fost premier al Italiei, UE are nevoie de investiții suplimentare de 800 de miliarde de euro anual.
Problema este că aprofundarea integrării în zona euro – prin avansarea proiectelor uniunii bancare și a piețelor de capital – generează dispute puternice între un grup condus de Germania și cel al statelor sudice, coordonat de Franța. Disputele amplificate de curentul suveranist – care ar prefera o Uniune Europeană a statelor suverane, nu o organizație integrată puternic și având o conducere centralizată – au generat o serie de crize politice, în Germania, Franta, România, Slovacia și Polonia.
Aceste crize afectează puternic avansarea integrării europene și riscă să amâne stabilirea modalităților optime de consolidare a autonomiei strategice și de intensificare a competitivității. În plus, nemulțumirea socială acumulată în pandemie și în cursul războiului din Ucraina, dezamăgirea față de clasa politică din cauza crizei energetice și a reglementărilor ecologice stricte alimentează populismul, cu impact puternic asupra coeziunii europene.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut constant consolidarea autonomiei strategice a UE, dar poziția sa este contestată puternic la nivel intern de liderul populist de extremă-dreapta Marine Le Pen, care s-a asociat cu forțele de stânga pentru demiterea Guvernului Michel Barnier, o situație care afectează influența Parisului pe plan european.
În Germania, afectată puternic energetic și economic de sancțiunile impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, coaliția care susținea Guvernul Olaf Scholz s-a destrămat din cauza disputelor privind finanțarea bugetului și urmează alegeri anticipate.
O problemă care afectează puternic coeziunea europeană este asociată asumării în comun a creditelor pentru dezvoltarea tehnologică a UE, o idee respinsă ferm de Germania, Austria și Olanda, care se tem de contagierea insolvenței datoriilor suverane.
Alianța țărilor europene cu Statele Unite în cadrul NATO și provocările venite din partea Rusiei și Chinei generează o serie de divergențe și întrebări referitoare la direcția Europei. Oprirea de către Administrația Trump a sprijinului militar pentru Ucraina ar lăsa Uniunea Europeană și Marea Britanie în fața unei dileme strategice.
În acest context politic tensionat, Alice Weidel, co-președintele partidului Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta), a criticat dur politicile ”socialiste” ale UE și a pledat pentru revenirea la o organizație axată doar pe relații comerciale libere, prin inversarea integrării comunitare.
”Noi nu considerăm că Uniunea Europeană, cu actualul statut, este o instituție care funcționează bine. Avem nevoie de comerț liber între țările europene, dar nu avem nevoie de atât de multă birocrație. Comisia Europeană, care de fapt nu este votată de alegători, are putere executivă, are și prerogative legislative, dar este o instituție care nu este aleasă prin vot. Este un deficit democratic uriaș”, a afirmat Alice Weidel recent.
De cealaltă parte, specialiștii din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE) argumentează că șansa Uniunii Europene de a fi competitivă în noul context geopolitic constă în avansarea integrării politice și economice.
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE, a avertizat că amenințările lui Donald Trump vor avea efecte semnificative la nivel economic și financiar.
”Problema nu se referă doar la tarifele impuse de SUA, ci și la reacțiile altor țări. Dacă izbucnește un război comercial, ar fi extrem de negativ pentru economia mondială, în special pentru creșterea economică, dar și pentru inflație”, a afirmat Luis de Guindos.
”În fața noilor amenințări, răspunsul constă în avansarea integrării europene. Moneda euro joacă un rol important în acest sens. Cred că cetățenii europeni sunt inteligenți și înțeleg că starea de incertitudine și riscurile se intensifică, iar accentuarea diviziunilor în Europa ar fi răspunsul greșit. În Europa, există o singură modalitate de păstrare a actualelor standarde de trai, iar, la un moment dat, vom alege parcursul corect”, a explicat Luis de Guindos.
Activitățile economice în zona euro au stagnat în ultimul an din cauza politicii monetare stricte, a scăderii cererii și a tensiunilor geopolitice.
În acest context, Luis de Guindos a îndemnat statele UE să respecte noul cadru de reglementare fiscală și să acționeze pentru reducerea deficitelor publice și a datoriilor suverane.
”Europa are o serie de probleme structurale, reglementările sunt fragmentate, spre deosebire de situația Statelor Unite. Nu avem uniune bancară în adevăratul sens și nu dispunem de o schemă comună de asigurare a depozitelor. Nu avem nici uniunea piețelor de capital. Va trebui să facem față tarifelor vamale, politicilor fiscale incerte, reducerii reglementărilor pe piețele financiare, iar dincolo de problemele economice, avem nevoie de măsuri și în domeniul apărării. Este un semnal de trezire pentru Europa”, a subliniat vicepreședintele BCE.
Un raport al BCE relevă că băncile din zona euro au demonstrat reziliență, dar au nevoie de sisteme suplimentare de protecție și de garantare a creditelor.
”Riscurile geopolitice nu sunt menționate în evaluările piețelor financiare până în momentul în care se materializează”, arată raportul BCE.
Banca Centrală Europeană a avertizat constant asupra efectelor tensiunilor internaționale. Experții BCE au notat că ”impulsul creșterii economice globale a rămas puternic”, deși turbulențele evidențiază ”fragilitatea perspectivelor economice”.
”Tensiunile geopolitice, manifestate prin conflictele din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, prin fragilitatea sectorului imobiliar chinez și prin riscul ca viitoarea Administrație a SUA să aibă o abordare marcată preponderent de interese interne, sugerează că performanțele economice mondiale rămân fragile”, au subliniat recent specialiștii BCE.
În noua realitate globală – marcată de disputele comerciale cu SUA și China, de divergențe referitoare la bugetul NATO și pe fondul riscurilor militare generate de Rusia, liderii țărilor UE vor trebui să stabilească în scurt timp modalitățile de consolidare a autonomiei strategice și de intensificare a competitivității pe plan mondial.
Foto: Profimedia
Citește și: