La alegerile intermediare din 2018, democrații au învins Partidul Republican al lui Trump. Președintele nu prea se descurca în îndeplinirea promisiunilor. Zidul de beton pe care l-a promis presupunea doar o extindere a barierei deja existente din vremea președinților anteriori.
Războaiele comerciale duse cu Republica Populară Chineză și tentativa de a interzice produsele Huawei și TikTok au reprezentant un mare eșec răsunător a președinției „trumpiste”. Tarifele impuse produselor de import provenite din China erau cât pe ce să „detoneze” economia Americii. Majoritatea consumatorilor americani sunt dependenți de produsele chinezești.
Potrivit CNN, războiul comercial a costat 1700 dolari pe an pentru fiecare familie americană din clasa de mijloc. Sub Trump, America a abandonat protestatarii pro-democrație din Hong Kong și a ieșit din Parteneriatul Trans-Pacific. Contrar promisiunilor sale că o va slăbi economic, Republica Populară Chineză a devenit și mai puternică în timpul mandatului lui Trump.
Donald Trump a aprins „butoiul de pulbere” din Orientul Mijlociu
Trump a semnat acordul de la Doha prin care retrăgea trupele americane din Afganistan. Au fost aruncate la gunoi două decenii de eforturi depuse de 1 trilion de dolari pentru democratizarea și modernizarea țării. Afganistanul a ajuns controlat de talibani în 2021, când Biden a devenit președinte.
Trump, aflat într-o relație de prietenie cu premierul israelian Benjamin Netanyahu a mutat ambasada Americii de la Tel Aviv la Ierusalim, orașul sfânt fiind recunoscut drept capitala oficială a Israelului. Decizia sa aproape a că a înfuriat întreaga lume musulmană. Cinci ani mai târziu, a rezultat războiul din Fâșia Gaza. Iar Netanyahu este acum acuzat pentru crime de război comise în Fâșia Gaza și cu mandat de arestare de la Haga.
Indiferența manifestată față de persecutarea kurzilor de către Erdogan sau față de abuzurile și încălcările grave ale drepturilor omului în Arabia Saudită (uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi) în timp ce purta relații de prietenie cu prințul Salman i-au primejduit realegerea. A vândut arme în valoare de sute de miliarde de dolari Arabiei Saudite și a cumpărat petrol ieftin.
Lipsa de reacție în prima fază a pandemiei l-a costat enorm
Creșterea numărului locurilor de muncă, reducerea taxelor și inițierea unor proiecte de infrastructură și industrie petrolieră nu i-au putut asigura realegerea. În 2020, pandemia de coronavirus a devastat întreaga lume. Numai în SUA au murit peste 1 milion de oameni care au fost infectați.
Lipsa de reacție a președintelui în faza inițială a fost prima cauză care i-a compromis realegerea. Au urmat recomandările sale privind tratarea bolii fără a avea expertiză medicală. Impactul pandemiei asupra economiei americane și atitudinea sa dezagreabilă față de protestele Black Live Matter duse împotriva rasismului după uciderea lui George Floyd de către polițiști l-au făcut să piardă alegerile. În noiembrie 2020, mulțumită și votului electronic, Joe Biden a reușit să obțină voturile a 81 milioane de americani și 306 voturi din partea electorilor. Trump a obținut mai multe voturi decât în 2016 – 74 milioane. Dar a pierdut fiindcă a obținut doar 232 voturi din partea electorilor.
La alegerile de la jumătatea mandatului lui Joe Biden din 2022, candidații aleși de către Trump au fost trimiși în toată țara. Candidații democrați și-au păstrat locurile sau au câștigat în statele republicane cheje. Inclusiv Arizona, Michigan, Pennsylvania și Wisconsin. Deși democrații au pierdut majoritatea din Camera Reprezentanților, au obținut control asupra Senatului.
De ce Donald Trump ar putea pierde alegerile și în 2024? Primul motiv: Demografia
Sunt patru motive pentru care magnatul republican nu ar putea fi reales. Primul este demografia. Structura demografică a Americii este cea care îl va trimite pe Trump după gratii și la o retragere permanentă din cariera politică și din afaceri. Fostul președinte nu conștientizează că numărul democraților care merg la vot crește de la an la an, mai ales datorită tinerelor generații. Milenialii născuți după anul 1980, dar mai ales cei de culoare și cei născuți pe pământ american din părinți imigranți veniți din țările latine, s-au dovedit a fi o forță impresionantă în anii 2008-2012, când l-au adus pe primul președinte de culoare la Casa Albă.
În 2016, o parte din mileniali au fost mai atrași de promisiunile excentrice ale unui magnat imobiliar fără experiență politică și de retorica sa naționalistă decât de politica feministă și pro-globalistă a fostei primei doamne Hillary Clinton, a cărei reputație era pătată din cauza incidentelor de la Benghazi.
În 2020, simpatizanților democrați li s-au mai alăturat o cohortă nouă, primii votanți ai generației Z (născuți după 1996-2000). De asemenea, între scrutinele electorale din 2016 și 2024, aproxomativ 20 milioane de alegători în vârstă au murit sau vor muri de bătrânețe. Și 32 milioane de americani tineri vor atinge vârsta la care pot vota. Pentru tinerii generației Z, drepturile privind reproducerea sexuală, protejarea mediului, egalitatea de șanse și apărarea democrației sunt prioritare, de aceea, mulți vor alege să voteze cu democrații.
Problema avortului și schimbările climatice
De când Trump a intrat în politica americană în 2016, Partidul Republican a devenit „mai bătrân, mai alb, mai masculin și mai extremist”, făcând imposibilă atragerea moderaților și independenților. Președintele în exercițiu, Joe Biden , are la dispoziție mai mulți alegători decât Trump. Dacă Trump vrea să câștige, va avea nevoie de toți alegătorii posibili din partidul său să se prezinte la urne și trebuie să culeagă voturi de la americani încă indeciși.
Partidul Republican este de partea greșită a tuturor problemelor majore cu care se confruntă poporul american. Precum problema avortului. Curtea Supremă a SUA , deturnată de republicani, a decis în 2022 să anuleze legea Roe v Wade , care asigurase dreptul la avort timp de jumătate de secol. Această tendință a împins femeile și moderații în brațele democraților. A doua problemă o reprezintă schimbările climatice și impactul acestora asupra economiei și stilului de viață american, care nu mai este deloc sustenabil.
Locuințele arse de incendiile provocate în verile anterioare sau cele luate de ape din cauza uraganelor care devin tot mai extreme îi fac și pe republicani să abandoneze speculațiile că poluarea umană nu ar avea niciun rol direct în catastrofele climatice.
Prietenia cu dictatorii
Acești republicani consideră că invazia pe scară largă de către Rusia a Ucrainei democratice este inacceptabilă: un sondaj recent a constatat că 43% dintre republicani cred că SUA oferă Ucrainei prea puțin ajutor. Cu siguranță nu aprobă amenințările lui Trump de a abandona Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și care mai și încurajează agresiunea Rusiei împotriva membrilor care nu își îndeplinesc obligațiile de cheltuieli militare.
Afinitatea lui Trump pentru statele autoritare de la Rusia la Ungaria la Coreea de Nord și Arabia Saudită este o anatema pentru un republican, scrie Social Europe . El a considerat acordurile și întâlnirile cu dictatorul nord-coreean Kim Jong-un drept o mare realizare a mandatului său în politica externă.
Președintele și-a descris întâlnirea drept o mare reușită, o „victorie diplomatică” fiindcă ar fi reușit să-l convingă pe dictator să renunțe la programul nuclear și la testarea armelor de distrugere în masă. Dincolo de aparențele de la summitul de la Singapore din 2018, Coreea de Nord a încălcat angajamentele față de SUA și a reluat programul nuclear. În ceea ce privește securitatea națională, Trump s-a aliniat adesea cu adversarii tradiționali ai Americii, supărând, supărând sau derutând astfel o cohortă electorală cheie. Mulți republicani mai în vârstă poartă încă spiritul fostului președinte Ronald Reagan în inimile lor și văd America ca un „ oraș strălucitor pe un deal ”, un far al libertății și democrației pentru oamenii din întreaga lume. Pentru cei care sunt suficient de mari pentru a-și aminti epoca războiului rece, Rusia este un dușman al Americii până la capăt.