Belarusul a ajuns, inevitabil, pe radarul celei mai puternice organizații militare din lume! Chiar dacă problemele de la Minsk nu-s unele care să interfereze cu acțiunile NATO, secretarul general Jens Stoltenberg a ținut să-i arate pisica președintelui Aleksandr Lukașenko, criticat pentru unele decizii luate.
Stoltenberg a condamnat ferm „detenţiile şi răpirile” de activişti ai Opoziţiei de către autorităţile din Belarus. Într-o convorbire telefonică cu miniştrii de externe ai Estoniei, Letoniei şi Poloniei, Stoltenberg şi-a exprimat „îngrijorarea gravă privind detenţiile arbitrare şi răpirile de persoane”, practici pe care le consideră „încălcări inacceptabile ale normelor internaţionale”.
Într-un răspuns evident la afirmaţiile guvernului belarus conform cărora NATO îşi consolidează prezenţa militară în regiune, Jens Stoltenberg a reafirmat că Alianţa Nord-Atlantică „rămâne vigilentă, strict defensivă şi pregătită să descurajeze orice agresiune împotriva aliaţilor NATO”.
În Belarus au loc proteste masive în urma alegerilor prezidenţiale din 9 august, despre care Opoziţia este convinsă că au fost fraudate. Aflat la putere de 26 de ani, Aleksandr Lukaşenko a câștigat fără emoții cel de-al şaselea mandat consecutiv.
De câteva zile, Rusia dă semnale tot mai clare de susţinere a liderului de la Minsk. Chiar dacă relațiile dintre cele două țări păreau tensionate, mai ales după afirmațiile liderului din Belarus, care nu s-a ferit să acuze Moscova de tentativă de lovitură de stat, se pare că Putin și Lukașenko au făcut, totuși, pace. Iar imediat după izbucnirea revoltelor, președintele Belarusului a apelat la sprijinul Rusiei, denunțând un complot al Occidentului împotriva sa.
Vladimir Putin i-a promis ajutor militar, dacă situația scapă de sub control, însă Minskul cere şi o asistenţă financiară, economia sa fiind în criză, inclusiv ca urmare a sancţiunilor impuse de unele ţări vecine.