NATO SUSPENDĂ OFICIAL cooperarea civilă și militară cu Rusia. Corespondență Gândul din Bruxelles

NATO își suspendă cooperarea de ordin practic cu Rusia, atât pe palier civil, cât și militar, în contextul anexării regiunii ucrainene Crimeea. Decizia a fost luată de miniștrii de Externe ai Alianței Nord-Atlantice, reuniți marți la Bruxelles, prima întâlnire în acest format de la criza din Crimeea. Ea oficializează, de fapt, o hotărâre a ambasadorilor, luată în 5 martie.

Aliații acuză Rusia că a încălcat legislația internațională și tratatele comune, precum și încrederea pe care ar trebui să se bazeze cooperarea NATO-Rusia.

Totuși, NATO a decis să păstreze deschis dialogul la nivel politic și diplomatic, în speranța detensionării situației, se arată într-o declarație comună adoptată de miniștrii de Externe.

„Cred că proiectele de cooperare legate de Afganistan, privind rutele de tranzit, trebuie să continue, pentru că avem interesul comun de asigurare a succesului misiunii noastre în Afganistan”, a declarat Secretarul General al NATO, Anders Forgh Rasmussen.

Hotărârea privind suspendarea cooperării cu Rusia va fi rediscutată la următoarea reuniune NATO, în luna iunie, în baza modului în care va evolua situația până atunci.

„Sensul acestor măsuri nu este de a intra într-o formă de tensiune suplimentară cu Federația Rusă, ci este acela de a o determina să se angajeze în mod profund într-un proces de dialog politic și în sensul de a reduce escaladarea tensiunilor. Dacă Rusia va acționa în această direcție, nu întâmplător ne-am lăsat această posibilitate deschisă, de a reexamina situația în luna iunie, în lumina evenimentelor care se vor scurge din acest moment până la următoarea reuniune ministerială”, ne-a explicat ministrul de Externe, Titus Corlățean, care a participat la discuțiile de marți de la NATO.

Șeful diplomației române a comentat, cu privire la vehiculata retragere parțială a trupelor rusești din apropierea graniței estice a Ucrainei, că ele nu se confirmă și că evoluțiile din zonă „nu sunt neapărat pozitive”. Același lucru l-a spus, mai devreme, și secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen: „Din păcate, nu putem confirma retragerea trupelor rusești (de la granița cu Ucraina, n.red.). Noi vedem altceva acolo. Iar aceste mișcări de trupe nu contribuie în niciun fel la dezescaladarea situației”, a declarat Rasmussen, înainte de începerea reuniunii miniștrilor de Externe ai statelor NATO.

Totodată, șefii diplomațiilor euro-atlantice, reuniți marți la sediul NATO din Bruxelles, au decis să aprobe de principiu o serie de măsuri concrete pe care ramura militară să le includă într-un plan menit să securizeze granița estică a NATO în contextul crizei ruso-ucraineană. Potrivit unui oficial NATO, aceste măsuri se referă la posibile relocări de capabilități militare pe termen nedefinit (aer, apă și sol; echipamente și personal deopotrivă), creșterea numărului de exerciții militare, reviziuirea Forței Rapide de Răspuns a NATO. Miniștrii de Externe și-au dat acordul de principiu pentru aceste măsuri, urmând ca aripa militară să vină, în următoarele săptămâni, cu un plan adecvat de securizare a țărilor din estul Alianței Nord-Atlantice, inclusiv România.

Posibilitatea relocării unor capacități militare ale NATO în România a fost confirmată și de ministrul de Externe Titus Corlățean, prezent la reuniunea de la Bruxelles. Mai multe, AICI