Sir David Attenborough le-a transmis liderilor de la summit-ul G7, care are loc în Cornwall, Marea Britanie, să dea dovadă „voința globală” pentru a combate schimbările climatice care afectează întreaga planetă.
Naturalistul a susținut că răspunsul științific la pandemia COVID-19 a demonstrat ce se poate realiza atunci când există un obiectiv „clar și urgent”. Însă lupta împotriva schimbărilor climatice reprezintă nu doar o provocare „politică și de comunicare”, ci și una științifică, a susținut acesta într-un videoclip adresat liderilor G7.
„Colaborarea științifică privind tratamentul și vaccinurile COVID a arătat cât de mult putem realiza împreună atunci când obiectivul este clar și urgent. Știm în detaliu ce se întâmplă cu planeta noastră. Și știm toate lucrurile pe care trebuie să le facem în acest deceniu. Abordarea schimbărilor climatice este acum o provocare politică și de comunicare, dar și una științifică sau tehnologică. Avem abilitățile de a o aborda la timp. Tot ce ne trebuie este voința globală de a face acest lucru”, a declarat Sir David Attenborough.
Prim-ministrul britanic Boris Johnson a declarat că îi îndeamnă pe liderii G7 să conducă o „revoluție industrială verde globală” pentru a ajuta națiunile în curs de dezvoltare să profite de beneficiile unei creșteri economice curate.
Liderii stabileesc planuri pentru a inversa procesul de pierdere a biodiversității și pentru a finanța dezvoltarea infrastructurii în întreaga lume.
Boris Johnson a lansat, de asemenea, un „fond albastru al planetei” de 500 de milioane de lire sterline pentru a proteja oceanele și viața marină din lume.
Planul „reconstruim mai bine pentru lume” va readuce împreună țările G7 pentru a dezvolta o ofertă de finanțare de înaltă calitate pentru infrastructura vitală, de la căile ferate din Africa până la fermele eoliene din Asia.
Mișcarea face parte dintr-o încercare de a contracara inițiativa „centurii și drumurilor” din Beijing, prin care influența Chinei se resimte la nivel global.
Noua abordare este menită să ofere țărilor în curs de dezvoltare acces la mai multe finanțări, mai bune și mai rapide, accelerând în același timp trecerea globală la energie regenerabilă și tehnologie durabilă.
Ar urma ca națiunile G7 să se angajeze să reducă la jumătate emisiile până în 2030 față de 2010, un angajament deja „depășit” de Marea Britanie, care a promis o reducere de 58%.
Liderii țărilor vor stabili acțiunile pe care le vor întreprinde pentru a reduce emisiile de carbon, inclusiv măsuri precum încetarea utilizării neîntrerupte a cărbunelui cât mai curând posibil, încetarea aproape totală de a oferi sprijinul direct al guvernului pentru sectorul energiei combustibililor fosili de peste mări și eliminarea treptată a mașinilor pe benzină și diesel.
G7 va susține, de asemenea, un acord de natură, menit să oprească și să inverseze pierderea biodiversității până în 2030 – inclusiv să sprijine obiectivul global de conservare sau protejare a cel puțin 30% din pământ și oceane până la sfârșitul deceniului.
Fondul planetei albastre din Marea Britanie va oferi 500 de milioane de lire sterline pentru a ajuta țările, printre care Ghana, Indonezia și statele insulare din Pacific, să combată pescuitul nesustenabil, să protejeze și să refacă ecosistemele de coastă, cum ar fi mangrovele și recifele de corali și să reducă poluarea marină. Fondul va funcționa cel puțin cinci ani.
„În timp ce angajamentele de a oferi mai mult sprijin țărilor în curs de dezvoltare sunt absolut vitale, până când vor tuse banii, nu luăm nimic de la sine. Tristul palmares al națiunilor bogate care își onorează angajamentele asumate în urmă cu peste un deceniu în ceea ce privește finanțarea internațională împotriva schimbărilor climatice, alături de decizia Marii Britanii de a-și reduce bugetul de ajutor, face dificilă preluarea așa-numitului plan „reconstruim mai bine pentru lume ” doar cu precauție”, a declarat directorul executiv al Greenpeace Marea Britanie, John Sauven.