NEGOCIERI. Miercuri are loc summit-ul UE-Balcanii de Vest
Miercuri are loc, în regim de videoconferință, summit-ul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, eveniment în cadrul căruia analiștii se așteaptă ca autoritățile de la Bruxelles să dea statelor din această regiune a Europei asigurări privind aderarea lor la Blocul comunitar.
Inițial, summit-ul dintre UE și cele șase state candidate din Balcanii de Vest ar fi trebuit să aibă loc la Zagreb, dar discuțiile vor fi purtate prin videoconferință din cauza pandemiei de COVID-19, informează France 24.
Cu mai puțin de 500 de decese provocate de COVID-19, statele din Balcanii de Vest au reușit până acum să controleze răspândirea coronavirusului și să evite o epidemie de amploare, așa cum s-a întâmplat în alte state europene. Cu toate acestea, economiile din regiune sunt fragile, iar specialiștii, inclusiv cei de la Bruxelles, se așteaptă ca zona Balcanilor de Vest să fie puteric afectată de o criză economică majoră.
Oficialii din statele balcanice vor să primească asigurări de la Bruxelles privind parcursul european al acestor țări, în contextul în care UE este mai preocupată acum de problemele sale interne decât de o eventuală extindere.
Dintre țările balcanice care aspiră la statutul de membru UE, Muntenegru și Serbia par să aibă momentan cele mai mari șanse de a adera la Blocul comunitar. Potrivit ultimelor decizii luate la Bruxelles, cele două țări ar putea intra în Uniune cel mai devreme în 2025.
După acestea, următoarele țări care s-ar putea alătura UE sunt Macedonia de Nord și Albania, care, după luni de amânări, au primit undă verde de la Bruxelles în martie pentru a începe negocierile de aderare.
Între timp, Kosovo, țară care nu este recunoscută de toate statele membre UE, dar și Bosnia, încă speră să primească statutul de țări candidate.
„Responsabilitatea specială” a Uniunii Europene în Balcanii de Vest
După ce a fost criticată pentru că a întârziat foarte mult în a acorda asistență statelor din Balcanii de Vest în lupta cu COVID-19, Uniunea Europeană a demarat un program de ajutorare a acestor state. Decizia a fost luată în contextul în care China a primit laude în Balcani după ce a trimis măști de protecție și alte echipamente medicale în această regiune. De altfel, China și-a sporit tot mai mult influența în Balcani în ultimii ani.
Înaintea summit-ului de miercuri, UE a anunțat un pachet de 3,3 miliarde de euro pentru a ajuta regiunea să combată COVID-19 și să își revină din punct de vedere economic.
„Avem o responsabilitate specială să ne ajutăm partenerii din Balcanii de Vest în timpul acestei pandemii, dat fiind că viitorul lor este în Uniunea Europeană”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a adăugat că pachetul „confirmă puternica solidaritate” a UE față de țările din această regiune.
O sursă diplomatică de la Bruxelles a declarat pentru AFP că summit-ul „va demonstra angajamentul UE față de perspectiva europeană a regiunii Balcanilor de Vest”.
Un comunicat de la Bruxelles referitor la acest summit utilizează un limbaj similar, însă fără a folosi cuvinte precum „extindere”.
De la aderarea Croației la UE, în 2013, statele membre au devenit sceptice în legătură cu procesul de extindere a Uniunii, iar popularitatea ideii de a adăuga noi membri este în scădere în majoritatea statelor membre. În octombrie 2019, Franța și Olanda au propus o reformă a procesului de aderare la UE înainte de a începe negocierile cu Skopje și Tirana. Propunerea a produs nemulțumiri în Macedonia de Nord și Albania și a afectat credibilitatea Blocului comunitar în regiune.
Deși, în martie, cele două state au primit acceptul de la Bruxelles privind începerea negocierilor, o dată privind lansarea acestora încă nu a fost stabilită, ceea ce poate provoca noi nemulțumiri în cele două țări balcanice, dat fiind faptul că negocierile vor dura oricum câțiva ani.
Există temeri potrivit cărora pandemia de coronavirus va distrage atenția Uniunii Europene de la procesul de extindere în Balcanii de Vest.