Premierul Benjamin Netanyahu va trebui să adopte o linie politică mai temperată, după atacul masiv al Iranului asupra Israelului, în contextul în care liderul israelian se bazează pe Statele Unite, care însă se tem de un război cu Iranul. În același timp, ofensiva israeliană în sudul Libanului riscă să atragă armata israeliană într-un conflict de uzură cu Hezbollah.
Premierul Benjamin Netanyahu a argumentat, începând de la atacurile teroriste din octombrie 2023, soldate cu circa 1.200 de morți în sudul Israelului, că trebuie să distrugă grupul militant palestinian Hamas. A distrus o mare parte a infrastructurii organizației militante palestiniene, dar amenințările generate de Hamas nu au fost eliminate în totalitate, iar în Fâșia Gaza continuă să fie zeci de ostatici israelieni.
Între timp, s-a produs escaladarea pe care încercau să o evite Statele Unite și Uniunea Europeană. Netanyahu a intensificat atacurile masive asupra Libanului, eliminându-l pe liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah. Peste 1.100 de persoane, în principal civili, au fost ucise în bombardamentele israeliene asupra Beirutului.
Rămâne însă amenințarea generată de Iran. Regimul islamist de la Teheran a semnalat că va continua să exercite influență asupra Libanului și va susține grupurile de rezistență islamică din Irak, Siria, Liban și Yemen.
Atacul cu circa 180 de rachete balistice, lansat marți de Iran, este un bombardament fără precedent asupra Israelului. Iranul a avertizat că, în cazul unei riposte simetrice israeliene, va lansa un atac de amploare mai mare.
„Iranul a făcut o mare eroare și va plăti pentru ea. Regimul din Iran nu înțelege determinarea noastră de a ne apăra și de a riposta împotriva inamicilor noștri”, a avertizat Netanyahu.
În pofida amenințărilor, liderul israelian va fi forțat să își frâneze elanul. Chiar dacă Israelul ar putea folosi oportunitatea actuală pentru a ataca obiective nucleare iraniene, nu este sigur că bombardamentele ar putea fi suficient de eficiente pentru a opri programul atomic. În plus, Iranul, susținut puternic de Rusia, va riposta imediat, ceea ce ar atrage Statele Unite într-un război pe care încearcă să îl evite.
Administrația Joe Biden a reiterat sprijinul ferm pentru apărarea Israelului, a avertizat că vor exista ”consecințe severe” după atacul Iranului, dar a admis că este vorba de o ”escaladare semnificativă” și că va continua eforturile diplomatice pentru evitarea războiului total.
Statele Unite, care se confruntă cu probleme bugetare semnificative, sunt angrenate deja în războiul Ucrainei cu Rusia și încearcă să își stabilească direcția în materie de politică externă, nu au nevoie de un conflict direct cu Iranul, mai ales că Washingtonul și-a retras, în ultimii ani, trupele din Afganistan și Irak.
În același timp, ambițiile lui Netanyahu de a demonstra superioritatea militară a Israelului riscă să atragă forțele armate israeliene într-un război de uzură cu militanții Hezbollah în sudul Libanului, ceea ce ar putea genera pierderi majore pentru Israel. Un astfel de război ar atrage grupurile islamiste pro-iraniene din Irak și Siria și destabiliza mulți ani Orientul Mijlociu, cu efecte directe inclusiv asupra Israelului. În acest context, Netanyahu ar putea fi forțat să accepte ofertele Statelor Unite, Qatarului, Egiptului și Franței de a ajunge la soluții negociate în raport cu Hamas și Hezbollah și să mențină echilibrul de forțe, chiar dacă precar, în relația cu Iranul.
Foto: Shutterstock
Citește și: