O anchetă îndelungată a procurorilor din Franța a condus la descoperirea unei rețele cu ramificații în biroul Interpol din Republica Moldova, unde angajații erau mituiți cu milioane de dolari pentru a ajuta cel puțin 20 de fugari să fie scoși de pe lista Interpol de “notificări roșii”.
Ancheta a început în 2023, când Interpolul a detectat ceea ce a descris ca fiind „un număr mic de tentative de utilizare abuzivă, cu scopul de a bloca și șterge notificările roșii”. Interpol a raportat problema poliției franceze, care a deschis o anchetă în august, scrie New York Times.
“Notificările roșii” sunt un sistem de solicitări către polițiștii de frontieră și forțele de poliție din întreaga lume pentru a localiza și reține fugarii.
În Republica Moldova, potrivit Veronicăi Drăgălin, procurorul-șef anticorupție al țării, schema a implicat atât biroul de legătură al Interpolului din Chișinău cât și oficiali din sistemul de imigrare.
În iunie, seful biroului Interpol din Chișinău, Viorel Tentiu, a fost reținut după o descindere a procurorilor la biroul său și în alte 32 de locuri din Moldova. Șapte subordonați de la biroul de legătură al Interpolului din Chișinău au fost suspendați.
Fugarii reușeau să elimine “notificările roșii” convingând funcționarii de la sediul Interpol din Lyon, Franța, că ceruseră azil în Republica Moldova, deși nu fuseseră niciodată acolo.
Într-un efort de a proteja refugiații care fug de persecuție, sau dizidenții căutați de autoritățile din state autocratice, Interpolul nu permite “notificări roșii” împotriva solicitanților de azil înregistrați oficial.
Cererile de azil erau „în întregime frauduloase”, fabricate de ofițeri de imigrație corupți din Republica Moldova și apoi certificate ca fiind autentice de către biroul Interpol din Chișinău.
„Mecanismul a funcționat ca un mare carusel. La suprafață totul părea legal, dar în spate totul se baza pe fraudă și minciuni”, a declarat șeful poliției din Republica Moldova, Viorel Cernăuțeanu.
Totul începea, a spus Cernăuțeanu, cu petiții înaintate de fugari sau de avocații lor unei comisii Interpol din Lyon responsabilă cu analizarea “notificărilor roșii”. Fugarii cereau ridicarea notificării, motivând că există cereri de azil în Moldova. Ca dovadă, ei furnizau confirmarea frauduloasă a cererii de azil din partea autorităților de imigrare din Republica Moldova.
„Vroiau să creeze o aparență de legalitate, ca să nu fie imediat evident că era o schemă de corupție. Dar au devenit neglijenți”, a spus Drăgălin, menționând că majoritatea fugarilor care declaraseră Interpolului că au cerut azil în Moldova au furnizat adrese în Dubai. De asemenea, toți au folosit aproape aceeași formulare în comunicările lor cu Lyon.
În unele cazuri, a spus Drăgălin, oficialii moldoveni nu au furnizat documentația falsă necesară. În schimb, fugarii au trimis Interpolului documente falsificate în numele Organizației Internaționale pentru Migrație, o agenție a Națiunilor Unite.
Înainte de a fi de acord să ridice o “notificare roșie”, Interpolul cerea biroului de legătură din Chișinău – unde angajații erau parte din schemă – să confirme că cererile de azil există cu adevărat. Răspunsul era întotdeauna da. Nu existau alte verificări.
Acest lucru, a spus șeful poliției din Republica Moldova, Cernăuțeanu, era „evident neadevărat”.
„Nu exista nicio verificare reală dacă acești oameni au intrat vreodată în țara noastră”, a adăugat el.
Printre cei peste 20 de fugari care ar fi folosit schema se numără un suspect într-un caz de traficare a trei tone de cocaină (de la cazul căruia a pornit ancheta), nouă cetățeni chinezi, fiul unui fost prim-ministru al Kârgâzstanului, un om de afaceri australian fugar, doi ucraineni, un cetățean belarus și fugari de alte naționalități.
Fiecare fugar a plătit între unu și trei milioane de dolari – mită și plăți către avocați, a spus Drăgălin.
Pe lângă Viorel Tentiu, alte 12 persoane au fost ținta descinderilor procurorilor, conform Europa Liberă Moldova.
Biroul și reședința din Chișinău a lui Vitalie Pirlog, avocat moldovean suspectat că ar fi elaborat cereri de azil false au fost, de asemenea, percheziționate în iunie.
Un protejat al lui Vladimir Plahotniuc, Vitalie Pirlog a fost ministru al Justiției și director al serviciului de informații. În 2017, a devenit șeful comisiei Interpol care analizează notificările roșii, o funcție deținută până în martie 2022.
Pirlog, care locuiește cea mai mare parte a timpului în Dubai, a vizitat Moldova, dar a plecat cu puțin timp înainte de descinderile din iunie, au spus procurorii.
Procurorii încearcă să stabilească cine a orchestrat schema și ce rol ar fi avut Pirlog.
FBI a declarat că a oferit asistență tehnică pentru a ajuta la descifrarea datelor de pe telefoanele și computerele confiscate în descinderi.
Forțele de ordine britanice au fost implicate din cauza unei anchete separate, dar suprapuse, asupra a ceea ce anchetatorii de la Londra au descris ca fiind „infractori cibernetici periculoși”, care plătiseră oficiali moldoveni pentru a le dezvălui dacă Interpolul emisese notificări roșii împotriva lor.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI:
Ungaria REDUCE bugetul alocat apărării în 2025 la 2% din PIB