Trei oameni apropiați lui Vladimir Putin, proveniți din zona serviciilor secrete, dedicați „valorilor tradiționale” și restabilirii gloriei din perioada sovietică, vor juca un rol extrem de important într-o eventuală decizie a președintelui rus de a invada Ucraina.
Statele occidentale legalizează căsătoriile dintre oameni și animale, liderii Ucrainei sunt la fel de răi ca Hitler, iar naționaliștii din această țară sunt „neoameni”. Acestea sunt opiniile pe care le au unii oficiali din cercul apropiat al președintelui Vladimir Putin, cei care vor fi, probabil, la masă atunci când liderul de la Kremlin va decide dacă va lansa un război deschis împotriva Ucrainei, notează The New York Times.
În informațiile publicate de presa rusă în ultimul an, acești apropiați ai lui Putin, în mare parte născuți în Uniunea Sovietică a anilor 1950, au arătat poziții chiar mai reacţionare decât cele ale președintelui, notează sursa citată. Acesta este un semn al virajului către o linie mai dură pe care Kremlinul îl face pe măsură ce își intensifică lupta cu inamicii pe care îi vede peste tot, în țară și în străinătate.
Este, de asemenea, o dovadă a luptei de ani de zile a Kremlinului de a crea o ideologie care să sprijine domnia lui Putin: una care se bazează tot mai mult pe o imagine a Occidentului ca inamic, a Ucrainei ca amenințare și a Rusiei ca „bastion al valorilor tradiționale”.
„Aceasta este o încercare colectivă de a forma o contra-ideologie, deoarece Putin nu are o ideologie. Postulatul cheie este că toată lumea este împotriva Rusiei”, spune Konstantin Remciukov, redactor al unui ziar din Moscova cu legături cu Kremlinul.
Nimeni nu știe cu adevărat cum ia Putin deciziile sau pe cine ascultă cel mai mult atunci când planifică următorii pași.
Președintele rus, spune Kremlinul, analizează răspunsurile scrise pe care Statele Unite și NATO le-au transmis Moscovei săptămâna trecută cu privire la cererile sale de securitate, inclusiv privind o garanție că Ucraina nu va deveni niciodată membră NATO.
Vineri, Kremlinul a anunțat că răspunsurile scrise ale Occidentului nu au abordat cele mai mari preocupări de securitate ale Rusiei.
Cu toate acestea, Putin a păstrat tăcerea, evitând comentariile publice despre Ucraina încă din decembrie, în pofida declarațiilor aproape zilnice pe care le face.
Unii dintre oamenii care azi sunt în jurul lui Putin l-au întâlnit pentru prima dată pe președinte în perioada în care au lucrat cu el în KGB. Aceștia au fost acuzați de oficialii occidentali că ar fi supervizat asasinatele, propaganda, operațiunile de spionaj cibernetic și agresiunile militare din Ucraina, mai spun jurnaliștii de la New York Times.
Unul dintre acești apropiați ai lui Putin, care îi alimentează fobiile antioccidentale, este principalul său consilier de securitate națională, Nikolai Patrușev.
Dacă Putin vorbește de inamici care se străduiesc să falsifice trecutul glorios al Rusiei, atunci șeful serviciilor de informații externe, Serghei Narîșkin, chiar și-a asumat lupta pentru istorie ca pe o prioritate personală.
„Un fel de mașină a timpului ne duce înapoi în cei mai răi ani ai ocupației lui Hitler”, a declarat Narîșkin despre Ucraina luna aceasta, descriind Guvernul pro-occidental de la Kiev drept o „adevărată dictatură”. El a inaugurat recent o expoziție la Moscova intitulată „Abuzurile contra drepturilor omului în Ucraina”.
Iar dacă Putin este adeptul unei implicări mai mari a statului în economie, ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a dus această idee la extrem, angajând statul într-un efort financiar uriaș pentru a construi noi orașe în Siberia.
Șoigu i-a numit luna trecută pe naționaliștii ucraineni „neoameni”.
În timp ce Putin analizează ce pași va face în continuare în legătură cu Ucraina, rămâne de văzut cât de mult va adopta din mentalitatea conspiraționistă a consilierilor săi. La Moscova, unii analiști încă văd o parte pragmatică în comportamentul liderului de la Kremlin. Astfel, potrivit acestora, cel mai probabil el va pune în balanță ideile și propunerile unor oameni din anturajul său, precum Patrușev, cu ideile mai echilibrate ale unor oameni ca premierul Mihail Mișustin.