Nimeni nu se așteptase la asta! Una dintre planetele sistemului nostru solar are DIAMANTE

Mercur, cea mai apropiată planetă de Soare și cea mai mică din Sistemul Solar, ar putea avea un strat subteran de 17 km de diamante prețioase, spun cercetatorii după ce au analizat atent imaginile obținute de sonda MESSENGER, între 2011 și 2015. 

Culorile indică diferențele chimice, mineralogice și fizice dintre rocile care alcătuiesc suprafața planetei.

Imaginile obținute de sonda Messenger. Sursa Foto – Profimedia

POLITICĂ Concluziile Summitului UE – Balcanii de Vest: Reforme accelerate și cooperare strategică, priorități cheie

00:49

POLITICĂ Cătălin Drulă: PSD și PNL vor să continue „business as usual” fără reforme, cu Marcel Ciolacu premier

00:07

Mercur ar putea avea diamante

Diamantele s-ar fi putut forma acum circa 4,5 miliarde de ani, la scurt timp după ce particulele de praf, nor de gaz, rocă și fier s-au închegat în planeta Mercur.

La început, planeta ar fi avut o crustă de grafit care plutea peste un ocean de magmă. O echipă de cercetători a recreat mediul încins printr-un experiment cu o presă nicovală.

„Este o presă uriașă, care ne permite să supunem particule minuscule la aceeași presiune și temperatură ridicată la care ne-am aștepta să fie în adâncul mantalei lui Mercur, la limita dintre manta și miez”, a spus Bernard Charlier, șeful departamentului.  Departamentul de geologie de la Universitatea din Liège din Belgia care susține studiul raportează concluziile.

Două cratere de pe Mercur: Bek (32 km diametrul) și Lermontov (166 km diametrul). Sursa Foto: Profimedia

Cum se formează diamantele?

Echipa a introdus un amestec sintetic de elemente, inclusiv siliciu, titan, magneziu și aluminiu, în interiorul unei capsule de grafit pentru a imita compoziția interiorului planetei Mercur la începuturile sale.  Cercetătorii au supus apoi capsula la presiuni de aproape 70.000 de ori mai mari decât cele găsite pe suprafața Pământului și la temperaturi de până la 2.000 de grade Celsius.

Astfel, au fost reproduse condițiile din apropierea miezului lui Mercur cu miliarde de ani în urmă. După topire, oamenii de știință s-au uitat prin  microscopul electronic și au observat că grafitul s-a transformat în cristale de diamant.

Acest mecanism, spun cercetătorii, nu numai că ne poate oferi mai multe informații despre secretele ascunse sub suprafața lui Mercur, ci și despre evoluția planetară și structura internă a exoplanetelor cu caracteristici similare.

Imagine cu suprafața planetei Mercur. Sursa Foto: Profimedia

Mercur poate fi colonizat?

Mercur își datorează suprafața gri prezenței la scară largă a grafitului, care este o formă de carbon.  Cercetătorii au recreat temperaturile extrem de ridicate și presiunea mediului timpuriu al planetei pentru a afla dacă carbonul s-ar fi putut transforma în cristale de diamant, scrie CNN.

Din păcate, omenirea, la ora actuală, nu deține tehnologia pentru a explora și coloniza planeta Marte, dar o planetă ca Mercur. Fiind cea mai apropiată planetă de Soare, pe partea sa luminată, temperatura maximă este de 420 grade Celsius, fără a mai adăuga radiațiile solare.  La asemenea temperatură, orice metal se topește.Pe partea întunecată a planetei, unde este noapte, temperatura ajunge la -170 grade Celsius.

Planeta Mercur, fotografiată de sonda Messenger. Sursa Foto: Profimedia

Condițiile de pe planetă

Suprafața este plină de cratere, ceea ce sugerează că planeta a fost și este lovită deseori de meteoriți. Polii planetei sunt permanent întunecați, iar oamenii de știință speculează că s-ar putea găsi gheață din apă în craterele din regiunile respective. În loc de atmosferă, planeta are o exosferă subțire, compusă din oxigen, hidrogen, heliu, sodiu și potasiu.

Un an mercurian are echivalentul a 88 de zile pământești, rotindu-se rapid în jurul Soarelui. Dar numai o zi de rotație în jurul propriei axe durează 176 zile pământești. Gravitația  este mult mai scăzută decât pe Pământ. În asemenea condiții, este dificil pentru  astronauți să facă minerit și comerț cu diamante de pe planeta care poartă numele zeului roman al comerțului. Cel puțin, nu în acest secol.

Citește și: 

Potrivit ultimelor cercetări, au existat „extratereștrii antici” pe MARTE și VENUS, iar viața complexă de pe Terra ar fi mult mai veche

Profesor de la NASA: „Riscul să ne lovească un asteroid mare este scăzut, dar consecințele impactului unui meteorit mic pot fi catastrofale”

Poate o GAURĂ NEAGRĂ să absoarbă Pământul dacă pătrunde în sistemul nostru solar? Ce spun cercetătorii