Prima pagină » Știri externe » NOBEL 2012. În așteptarea premiilor, internetul abundă în pronosticuri și speculații

NOBEL 2012. În așteptarea premiilor, internetul abundă în pronosticuri și speculații

Începutul lunii octombrie marchează, ca în fiecare an, debutul sezonului premiilor Nobel, dar și apariția multor pronosticuri și speculații despre identitatea viitorilor câștigători, informează AFP.

Începutul lunii octombrie marchează, ca în fiecare an, debutul sezonului premiilor Nobel, dar și apariția multor pronosticuri și speculații despre identitatea viitorilor câștigători, informează AFP.

În acest an, juriile și-au luat și mai multe măsuri de precauție pentru a păstra secretul asupra numelor laureaților premiilor Nobel, ce vor fi făcute publice începând din 8 octombrie, odată cu anunțarea premiului pentru medicină, și vor continua apoi, în fiecare zi, urmând să se încheie pe 15 octombrie, cu premiul pentru economie.

De obicei, este dificil de ghicit numele fericiților câștigători în domeniul cercetărilor științifice – medicină, fizică, chimie și economie -, dar, pentru celelalte două premii – pace și literatură -, mai populare, jocul pronosticurilor și al speculațiilor își atinge în aceste zile apogeul.

Academia suedeză, care decernează premiul Nobel pentru literatură, este renumită pentru metodele sale demne de romane de spionaj pe care le utilizează pentru a evita orice scurgere de informații, folosind în acest scop nume de cod pentru scriitori și coperte false pentru cărțile citite în public de către membrii juriului.

În 2005, anul în care dramaturgul britanic Harold Pinter a fost premiat, membrii comitetului Nobel se refereau la el cu numele de Harry Potter, un nume care are aceleași inițiale.

Zvonurile despre o posibilă scurgere de informații de la Academia suedeză au stârnit rumoare anul trecut. O anchetă despre originea pariurilor dubioase a fost atunci demarată pentru a înțelege felul în care, cu câteva ore înainte ca Academia suedeză să dezvăluie numele câștigătorului, cota poetului suedez Tomas Tranströmer, laureatul din 2011, a trecut de la 13 la 1 la mai puțin de 2 la 1.

Din lipsa probelor, investigațiile au fost abandonate, dar Academia a decis să își dubleze măsurile de precauție din acest an, iar numărul de persoane care au acces la numele laureatului a fost limitat.

Premiul Nobel cel mai comentat este însă, fără îndoială, cel pentru pace, iar cursa pentru acest premiu pare să fie în acest an foarte deschisă, fără un favorit cert.

Aproximativ 231 de candidați figurează în cursa Nobelului pentru literatură. Și, deși comitetul Nobel nu le dezvăluie niciodată numele, se știe deja că Bill Clinton, Helmut Kohl și Bradley Manning, americanul suspectat de scurgeri de informații către WikiLeaks, figurează printre pretendenți.

Directorul Institutului de Cercetări pentru Parce de la Oslo, Kristian Berg Harpviken, care urmărește cu mare atenție lucrările comitetului Nobel, publică în fiecare an o lista a posibililor laureați.

Pe lista din acest an se regăsesc Gene Sharp, un expert american în revoluțiile non-violente, ONG-ul rus pentru apărarea drepturilor omului Memorial și fondatoarea acestuia Svetlana Gannushkina, o publicație rusă independentă, Ecoul Moscovei, și redactorul-șef al ei, Alexei Venediktov.

Arhiepiscopul John Onaiyekan și sultanul din Sokoto Mohamed Sa’ad Abubakar, doi nigerieni care luptă contra abuzurilor comise în numele religiei, se află și ei pe această listă, alături de președintele Thein Sein din Birmania.

Sima Samar, militanta afgană pentru drepturile omului, fost ministru și opozantă a legii care le impune femeilor musulmane să poarte burqa, este și ea considerată o favorită.

Speculațiile din jurul premiului pentru fizică au luat în acest an o turnură neașteptată.

Descoperirea în luna iulie a unei noi particule fundamentale, ce ar putea fi celebrul boson al lui Higgs, reprezintă o realizare majoră din ultima jumătate de secol și are toate șansele să câștige un Nobel.

Însă comitetul care decernează premiul pentru fizică păstrează tăcerea în legătură cu această posibilitate. „Este o mare descoperire. Este însă tot ce pot să spun”, a comentat unul dintre membrii comitetului suedez, Lars Brink.

În acest an, din cauza crizei economice, Fundația Nobel a scăzut cu 20% valoarea premiilor acordate – la 8 milioane de coroane suedeze (930.940 euro) de la 10 milioane de coroane suedeze.

Premiul pentru medicină marchează debutul sezonul Nobel, care va continua, marți, cu premiul Nobel pentru fizică.

Miercuri, va fi decernat premiul Nobel pentru chimie.

Academia suedeză nu a anunțat deocamdată data la care va fi anunțat câștigătorul premiului Nobel pentru literatură.

Premiul Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinței exprimate de fondatorul prestigioaselor distincții, Alfred Nobel – va fi anunțat vineri.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 15 octombrie.

Laureații vor primi câte o medalie din aur și un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (930.940 de euro), care poate fi împărțit între cel mult trei câștigători pe fiecare categorie.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepția celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituții. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinței sale din testament.

Citește și