Noul „El Dorado” din UE. Unde dau buzna românii, încurajați de facilitățile oferite

Sunt oficial 8000 de conaționali care locuiesc fie în Bratislava, fie în celelalte orașe ale Slovaciei, dar numărul lor este într-o continuă creștere, de la an la an. Românii lucrează în aproape toate domeniile, îi întâlnești și în construcții, și în IT.

Mulți dintre ei sunt și patroni, respectabili oameni de afaceri care s-au integrat perfect în comunitatea slovacă. Unii și-au deschis restaurante și baruri, alții au firme de transport sau realizează profit din afaceri imobiliare.

Spre deosebire de fostele state comuniste, Slovacia a înțeles că poziționarea geografică îi conferă un avantaj, iar costul forței de muncă trebuie scos în evidență pe piața comunitară. Ceea ce autoritățile au și făcut, de aici și invazia companiilor străine. În prezent, sunt sute de firme din Vest care și-au deschis reprezentanțe în Bratislava, mai cu seamă în domeniul auto. De altfel, 40% din industria țării se învârte în jurul pieței auto, care asigură locuri de muncă pentru 250.000 de oameni. Ca să vă faceți o idee: Volkswagen, Peugeot-Citroen, Kia Motos și Jaguar-Land Rover au fabrici în Slovacia!

Dintre românii care locuiesc în capitala Slovaciei, Rudolf Haiduc este poate cel mai vechi. S-a mutat acolo în 1992 și de peste 10 ani construiește case pentru slovaci. Cumpără teren și vinde locuințe. „Aici, când ține de acte și de colaborare, noi putem să comunicăm online. Este și mai ieftin și mai repede cu instituțiile statului. Cei de la autorități nu au voie să ceară fel de fel de acte, dacă le găsesc pe internet sau dacă sunt emise de ei, nu are voie să te bâzâie cu adu-mi ăla, adu-mi ăla”.

Pe la firma de constructii a românului Rudolf Haiduc au trecut până acum 150 de conaționali, iar unul dintre ei, Ștefan Muha, a devenit mâna sa dreaptă, arată Știrile Pro Tv.

„Aici se bazează pe un anumit sistem, ca toate să meargă ok. Este o siguranță mai mare, stabilitate. Și dacă mergi undeva unde nu ți-e ok cu actele, știe să îți zică frumos oricine că asta nu e bine, asta faci așa și când ai control, nu este intenția «acum fac control să îți dau amendă», spune Ștefan Muha.

Un caz fericit este și cel al lui Florin Toma, care după ce a tras ani la rând pe vase de croazieră s-a stabilit împreună cu familia la Bratislava și și-a deschis o cafenea.

„Totul a început ca un vis. Mergeam cu fi-miu pe aici, prin zonă, iar ei au foarte multe cârciumi. Cârciumi de genul, unde se servește bere, se uită la hochei și nu îmi plăcea genul ăsta că era foarte zgomotos. «Bă, vreu și eu ceva mai altfel» și așa mi-a venit ideea”, povestește Florin.

Regulile sunt stricte. Întâi de toate, înainte să începi afacerea, trebuie să descrii în detaliu ce vrei să faci și abia după aceea primești toate avizele. Florin Toma: „Barul respectiv a trebuit să ți-l desenezi și există riscul ca în momentul în care te apuci să îl faci, îl termini și te duci cu el la departamentul de igienă să îți zică «Stai un pic, că nu ai pus chiuveta cum trebuie, frigiderul ar trebui să fie în altă parte». Așa că efectiv ne-am dus înainte cu planul, le-am arătat totul unde este și au spus «Ok, e bine așa cum este». Mi se pare că a mai trebuit să adaug eu o chiuvetă sau ceva de genul, îți oferă deschidere”.

Sunt avantaje peste avantaje, dar și costuri, după cum arată Dușan Roskos, un proprietar de restaurant: „Dările sunt mari, e un TVA de 20%. Ai dările de 19%, până în 21%. Plus casa de asigurări de sănătate. Din 100 de euro aici încasați, 56 mi-i ia statul slovac„.