Numărătoare inversă până la „catastrofă”: Cum se luptă Europa pentru obținerea vaccinurilor COVID-19

Uniunea Europeanpă a plătit miliarde de euro pentru vaccinuri cu scopul de a pune capăt pandemiei care ucide mii de europeni în fiecare zi. Acum producătorii de vaccinuri au redus livrările, iar UE a fost prinsă într-o luptă publică – „Aceasta (n.r. situație) este o catastrofă”, a declarat ambasadorul francez Philippe Leglise-Costa la reuniunea din 27 ianuarie, potrivit unei note diplomatice văzute de Reuters.

Reuniunea Comisiei Europene și a diplomaților din 27 ianuarie a fost un moment crucial ținând cont că cele două săptămâni anterioare au fost pline de de confuzie și furie cu privirea la aprovizionarea Uniunii Europene cu vaccinuri anti-COVID-19.

Cu o săptămână mai devreme, UE și-a stabilit ținta de a vaccina împotriva COVID-19 70% dintre adulți până la sfârșitul verii, o metodă prin care se încearcă ieșirea țărilor din lockdown, măsură extremă care a dus la pierderea a miliarde de euro. Pe măsură ce impactul deficitului de vaccin a devenit clar, blocul comunitar a început o campanie prin care încerca să îi determine pe producătorii de medicamente să livreze mai multe doze.

Dar tactica nu a funcționat și detaliile confidențiale ale tranzacțiilor deveneau publice, punând la îndoială capacitatea UE de a pune în aplicare contracte pe care le-a încheiat în numele membrilor săi.

Reuters a obținut detalii exclusive ale discuțiilor interne din UE din ultima lună prin intermediul notelor diplomatice și a intervievat patru persoane prezente la ședințele cheie pentru a le verifica. Notele relevă modul în care conducătorii superiori ai UE au trecut de la sentimentul de mulțumire cu privire la programul de vaccinare la panică.

Unii oficiali ai UE erau deja conștienți în decembrie de întârzierile în ceea ce privește producția de vaccinuri, potrivit notelor, dar Comisia a anunțat totuși obiective ambițioase. Inițial, UE nu a ținut nici o evidență a dozelor de vaccin care erau livrate de producători în afara blocului comunitar, dându-și seama doar după ce propriile aprovizionări au fost întârziate că nu ar putea ține evidența milioanelor de doze care fuseseră deja exportate. Și întrucât încercările sale de a câștiga teren prin mijloace legale au eșuat, Comisia s-a confruntat cu atacuri puternice din partea guvernelor UE asupra strategiei sale de comunicare publică.

În timpul pandemiei care a ucis peste 700.000 de oameni numai în Europa, întârzierile anunțate de companiile producătoare de vaccinuri împotriva coronavirusului – AstraZeneca și Pfizer – riscau să lase neprotejate milioane persoane din Europa în mijlocul iernii, în timp ce mai multe tulpini de virus circulau iar spitalele erau suprasolicitate. Centrele de vaccinare de la Madrid până la Paris se închiseră din cauza lipsei de doze, inclusiv în România oamenii programați la vaccinare au fost trimiși acasă din cauza lipsei de doze.

Comisia UE a refuzat să comenteze această situație. La fel a făcut și AstraZeneca, care a spus că se concentrează pe creșterea aprovizionării blocului comunitar după ce s-a confruntat cu probleme de producție. Comisia a spus adesea că se așteaptă la o creștere exponențială a disponibilității vaccinurilor începând cu luna aprilie.

Directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, a declarat pentru Reuters că producția este din nou pe drumul cel bun în Europa, după ce compania a făcut modificări la sediul său de producție din Belgia pentru a crește livrările.

Reducere numărului de doze, un coșmar pentru sănătatea publică

Reducerea numărului de doze produse nu a fost doar un coșmar de sănătate publică, ci și o criză politică.

În Marea Britanie, proaspăt „divorțată” de piața unică a UE după cinci ani de negocieri, campania de vaccinarea mergea într-un ritm mult mai rapid decât în orice altă țară din UE, arată datele publice.

Diplomații s-au temut că Comisia va pierde bătălia împotriva unei „narațiuni a… unui mare eșec”, a declarat pentru Reuters un diplomat superior al UE care a fost prezent la ședința din 27 ianuarie. Aceștia au îndemnat Comisia să treacă peste anumite lucruri de „dragul” de-a primi vaccinul cât mai curând.

Dilema Comisiei subliniază puterea marilor producători de droguri, pe măsură ce guvernele se luptă să-și vaccineze cetățenii, precum și tensiunile geopolitice care pot rezulta.

În cele din urmă, notele arată că diplomații UE au recunoscut că este posibil ca blocul comunitar să nu beneficieze de pe urma „contrelor” cu AstraZeneca. În schimb, Comisia a luat la țintă Regatul Unit al Marii Britanii – despre care AstraZeneca a declarat că împiedică livrarea în Europa a vaccinurilor fabricate în Marea Britanie  – doar pentru a face rapid un pas înapoi după ce și-a dat seama că riscă să perturbe un acord de frontieră, parte din acordul Brexit, despre care Londra și Dublin au spus că ar putea avea consecințe grave pentru securitatea din Irlanda de Nord.

Deteriorarea imaginii UE a fost vizibilă pe primele pagini ale presei populare eurosceptice britanice, cu titluri care declarau „războiul vaccinurilor din UE explodează” și „șefii UE se comportă ca mafia”.

Contrele Uniunii cu producătorii de vaccinuri, o mișcare proastă pentru imaginea UE

Un purtător de cuvânt al ambasadorului francez a declarat că a îndemnat UE „să comunice în mod ordonat și strategic”.

Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat – „Suntem în contact permanent cu producătorii de vaccinuri și rămânem încrezători că furnizarea de vaccin către Marea Britanie nu va fi întreruptă”. Guvernul britanic a refuzat să comenteze afirmația companiei AstraZeneca potrivit căreia Marea Britanie împiedică vaccinurile să ajungă în Europa, dar a declarat că nu interzice exportul de vaccinuri COVID-19.

Luna a început calm pentru statele membre, care au fost de acord la începutul pandemiei să formeze un grup de coordonare cu executivul UE pentru a negocia cu producătorii de medicamente, pentru a sprijini statele mai mici și pentru a preveni disputele interne.

Oficialii Comisiei Europene și diplomații implicați s-au întâlnit recent. Comisia a fost reprezentată de negociatorul de vârf al UE pentru vaccinuri, Sandra Gallina, cetățean italian care a început să lucreze pentru Comisia UE în urmă cu mai bine de trei decenii ca interpret. Aceasta a refuzat să comenteze situația, potrivit Reuters.

UE a anunțat acorduri cu șase producători de vaccinuri pentru a asigura aproape 2,3 miliarde de doze pentru populația sa de 450 de milioane de oameni.

Pfizer, care lucrează cu partenerul german BioNTech, a fost una dintre cele două firme ale căror vaccinuri au fost aprobate. Aceasta a fost singura care a făcut livrări către UE, care a anunțat oferte pentru până la 600 de milioane de doze din vaccinul dezvoltat de  Pfizer. Livările au început imediat după Crăciun.

„Livrările sunt până acum în mare parte lipsite de erori”, le-a transmis Gallina diplomaților într-un briefing din 8 ianuarie, potrivit unei note din ședință.

Gallina a declarat că UE primea 3,5 milioane de doze de vaccin Pfizer pe săptămână. Aceasta a subliniat că Regatul Unit, în schimb, a rezervat doar 4 milioane de doze din vaccinul Pfizer până în februarie. Pfizer a refuzat să comenteze, spunând că programele privind livrarea sunt confidențiale.

Gallina le-a spus diplomaților că unele țări renunțau la cota de doze din vaccinul Pfizer în așteptarea celui de la AstraZeneca, care urma să înceapă livrările către UE odată ce vaccinul să obținea aprobarea de reglementare la sfârșitul lunii ianuarie. Vaccinurile ambelor companii sunt fabricate și exportate din fabrici situate la o distanță scurtă de mers cu mașina de Bruxelles. AstraZeneca produce vaccinuri pentru UE și  în fabricile din Germania și Marea Britanie, potrivit Comisiei UE.

Gallina a declarat că statele membre au văzut AstraZeneca ca o „vedetă” datorită prețurilor sale mici și numărului mare de doze pe care le putea livra.

Companiile au refuzat să comenteze prețurile; Vaccinul AstraZeneca costă aproximativ 2,5 euro (3 dolari) per doză, față de 15,5 euro per doză cât costă cel de la Pfizer, au declarat pentru Reuters doi negociatori din UE implicați direct în discuțiile cu producătorii de vaccinuri. AstraZeneca s-a angajat să livreze cel puțin 80 de milioane de doze până în martie, sau până la 120 de milioane, a declarat pentru Reuters un oficial implicat în discuții.

Negociatorii UE au fost conștienți că AstraZeneca a redus livrările planificate din cauza problemelor de producție. Compania îi spusese grupului de conducere al UE pe 4 decembrie că își va reduce obiectivele pentru primul trimestru la două treimi din maximum de 120 milioane, potrivit unei note diplomatice.

La o audiere publică din 12 ianuarie în Parlamentul European, Gallina le-a spus parlamentarilor UE că a auzit doar trei cazuri de plângeri „relativ minore” cu privire la livrări.

Ce se întâmpla în realitate

Trei zile mai târziu, pe 15 ianuarie, Pfizer a declarat că a redus producția și că va întrerupe livrările de vaccinuri realizate în fabrica sa din Belgia. Comisarul special al Italiei pentru COVID-19, Domenico Arcuri, a declarat că Italia are în vedere acțiuni în justiție împotriva Pfizer.

În ciuda acestor întârzieri, Comisia UE a continuat și a anunțat un obiectiv ambițios de vaccinare.

Pe 19 ianuarie, când în UE fuseseră administrate puțin peste 5 milioane de vaccinuri, Comisia a publicat obiectivele referitoare la inocularea a cel puțin 80% a lucrătorilor din domeniul sănătății și a persoanelor de peste 80 de ani până în martie și a 70% din populația adultă a UE până la sfârșitul verii. De asemenea, a propus o modalitate de a dona doze către țările mai sărace.

A doua zi, în cadrul briefingului, diplomații UE au declarat oficialilor Comisiei că aceste obiective erau prea îndrăznețe.

„Avem doar aproximativ 2% vaccinați. Cum ați ajuns la obiectivul de 70%?”, a întrebat un reprezentant din Lituania.

„Preferăm să nu promitem și să livrăm mai mult”, a declarat delegatul olandez.

Un purtător de cuvânt al ambasadorului olandez a confirmat că țara și-a arătat îngrijorarea cu privire la propunerea Comisiei. O purtătoare de cuvânt a ambasadorului lituanian a refuzat să comenteze.

Trei zile mai târziu, potrivit notelor, Gallina le declara diplomaților că reducerea producției anunțată Pfizer a „salvat” planurile de vaccinare ale statelor membre. Dar ea i-a asigurat că livrările se vor relua în săptămâna următoare.

Vineri, 22 ianuarie, AstraZeneca, care urmează să înceapă livrările în UE pe 15 februarie, a declarat că va reduce în continuare aprovizionarea în primele trei luni. Un înalt oficial implicat în discuții a declarat pentru Reuters că acest lucru ar însemna o scădere de aproximativ 60% – la 31 de milioane de doze în loc de 80 de milioane.

Comisia Europeană a intrat în ofensivă. La câteva ore după anunț, comisarul pentru sănătate Stella Kyriakides a scris pe Twitter despre „nemulțumirea sa profundă”. Lunea următoare, Comisia i-a convocat pe directorii AstraZeneca la întâlniri pentru a face presiuni asupra companiei dee a-și respecta angajamentele în ceea ce privește livrările.

Comisia a avut un oarecare câștig de cauză deoarece AstraZeneca s-a angajat să mai livreze 8 milioane de doză (în plus față de ceea ce era planificat) începând cu 7 februarie.

Nu a fost destul. Conștientă de problemele de producție ale AstraZeneca, Comisia UE a solicitat vaccinuri din Germania și Marea Britanie. AstraZeneca nu a oferit însă nicio lămurire dacă dozele pot fi luate din Marea Britanie, a declarat un oficial al UE care a participat la reuniune.

Cum a ajuns contractul dintre UE și AstraZeneca să fie făcut public

A doua zi, directorul executiv al companiei, Pascal Soriot, a declarat ziarelor europene că AstraZeneca nu avea obligația legală să livreze doze către UE într-un calendar precis, deoarece contractul său prevedea doar că va face „cele mai bune eforturi” pentru a livra.

Acesta a mai declarat că Marea Britanie s-a înscris pentru vaccinul său mai devreme decât UE și a cerut să primească doze de la fabricile din Marea Britanie. Guvernul britanic a refuzat să comenteze.

Pe 27 ianuarie, potrivit notelor, Gallina le-a spus diplomaților că este „șocată” de „nivelul declarațiilor incorecte” pe care le-a făcut Soriot cu privire la angajamentele AstraZeneca. AstraZeneca a refuzat să comenteze.

Comisia, declarând că este încrezătoare în forța argumentelor sale legale, a cerut public companiei AstraZeneca să publice contractul pe care l-au convenit. O versiune puternic redactată a fost în cele din urmă făcută publică pe 29 ianuarie.

La ședința din 27 ianuarie, Gallina le-a spus delegaților că unele dintre problemele cu AstraZeneca au fost deja cunoscute, dar noua reducere a livrărilor a fost „o lovitură mare”. De asemenea, aceasta a precizat că UE nu știe cine și unde exportă vaccinuri.

„Avem câteva informații, dar avem nevoie de mai multe”, a susținut aceasta.

Datele vamale au arătat că milioane de vaccinuri COVID-19 au fost exportate în ultimele săptămâni din UE în Marea Britanie, Canada, Israel și China, a declarat aceasta ea. Marea Britanie, Israel și Canada au declarat că au primit vaccinurile Pfizer din UE; Marea Britanie a mai spus că a primit vaccinul AstraZeneca de la din UE. Fosun, compania din China, care are drepturi exclusive de a vinde vaccinul Pfizer în China și Hong Kong, nu a făcut niciun comentariu.

Gallina a adăugat că UE va institui un nou mecanism de urmărire și licențiere a exporturilor. Avocații UE ar putea folosi mai multe argumente legale pentru a face presiuni asupra companiei AstraZeneca pentru a livra mai multe doze, a mai adăugat aceasta.

Uniunea Europeană vrea să monitorizeze exportul de vaccinuri anti-COVID-19

Cel puțin cinci diplomați au declarat în cadrul ședinței că Comisia a depășit limitele în lupta sa publică și i-a cerut-o să diminueze contrele, cel puțin în mod privat. Acțiunile legale nu ar produce mai multe vaccinuri rapid, au adăugat aceștia.

„Comisia este pusă la perete”, a declarat ambasadorul francez Leglise-Costa la reuniune, potrivit notelor. Acesta a cerut o schimbare imediată a strategiei de comunicare.

Tot în aceeași zi, într-un alt apel cu Comisia, Soriot a declarat că UE nu ar trebuie să se aștepte să primească doze din fabricile AstraZeneca din Marea Britanie, deoarece Londra folosea o clauză în contract care îi acorda prioritate în ceea ce privește dozele produse în Regatul Unit, au declarat pentru Reuters doi oficiali ai UE .

Văzând că diplomații doresc să atenueze disputa cu AstraZeneca, Comisia „și-a pus ochii” pe guvernul britanic.

A doua zi, oficialii UE au amenințat public că vor bloca exporturile de vaccinuri – o mișcare care ar putea afecta importurile de vaccinuri din Marea Britanie din fabrica belgiană a lui Pfizer. Și Comisia a declarat că dorește să instituie un mecanism prin care companiile trebuie să solicite autorizație înainte de a exporta dozele de vaccin.

Vineri, 30 ianuarie, a făcut un pas suplimentar, amenințând că va declanșa o clauză care ar împiedica vaccinurile să ajungă în Irlanda de Nord – o provincie administrată de britanici care a rămas parte a pieței interne a UE după Brexit.

Impunerea de restricții la acea frontieră avea potențialul de a declanșa o nouă dispută: în cadrul discuțiilor referitoare la Brexit s-a decis de comun acord să rămână o frontieră deschisă, pentru a păstra ideea centrală a unui acord de pace din 1998 care pune capăt a 30 de ani de conflict armat în provincie.

Primul ministru al Irlandei de Nord, Arlene Foster, a numit propunerea UE „un act incredibil de ostilitate”, iar oficialii UE au recunoscut că este excesivă.

Până duminică, Comisia se retrăsese pe ambele fronturi.

Președintele Comisiei, Von der Leyen, a anunțat într-o postare pe Twitter că blocul comunitar a realizat un „pas înainte cu privire la vaccinuri”. AstraZeneca s-a oferit să mărească numărul de doze livrate, a anunțat aceasta.

După o săptămână de lupte și confuzii diplomatice, UE a asigurat cu doar 1 milion de doze mai mult decât oferta inițială a companiei, se mai arată în postare.