O decizie a Curții Supreme din Israel a generat haos în rândul imigranților africani. „Nu știm unde vom dormi la noapte!”

„Nu e nimic de sărbătorit! Nu știm unde să ne ducem, unde vom dormi la noapte”, a declarat Salah, un sudanez în vârstă de 33 de ani, în fața centrului de retenție de la Holot, cel mai important din țară, situat în deșertul Negev (sud).

Ca alte sute – 750 potrivit autorității penitenciare -, Salah, care a venit în Israel în urmă cu nouă ani, a fost eliberat în urma unei hotărâri a Curții Supreme, care a dispus pe 11 august ca solicitanții de azil deținuți de mai mult de un an să fie eliberați în termen de două săptămâni.

În total, 1.178 de persoane urmau să fie eliberate marți și miercuri, a declarat pentru AFP Sivan Weitzman, o purtătoare de cuvânt a autorității penitenciare.

Este vorba despre a treia lovitură dată în doi ani politicii guvernelor succesive de dreapta ale lui Benjamin Netanyahu, care caută să limiteze sosirea imigranților, majoritatea originari din Eritreea și Sudan.

În fața gardurilor de sârmă ghimpată și barăcilor, cu deșertul la orizont, libertatea are un gst amar pentru toți cei care sunt dați afară, trăgând bagajul după ei și cu o pătură sub braț. Odată ieșiți, unii se îndreaptă către stații de autobuz și urcă în mașină, indiferent în ce direcție merge.

Un sudanez de la Darfour, Fissel Sidig Adam, în vârstă de 28 de ani, care a venit în Israel în urmă cu opt ani, îi este recunoscător Curții Supreme. Dar se aștepta la „mai mult” – la „o adevărată soluție de la stat, la ajutor, nu doar la cei 64 de shekeli (16,5 dolari) și la sandviciul pe care ni le-au dat”.

– Interdicție la Tel Aviv

Holot este un centru deschis, în care deținuții, liberi în timpul zilei, se prezintă la apel la ora 22.00, declară purtătoarea de cuvânt a autorității penitenciare. Ei au dreptul la un stipendiu lunar de 600 de shekeli (135,5 euro), dacă se prezintă la toate apelurile, sumă care scade în caz contrar.

Cei care sunt eliberați pleacă după ce iau un mic-dejun, cu alocația, eventual rețete, dacă au nevoie de îngrijiri, dar și cu un document care le restrânge libertatea de mișcare.

„Ni s-a dat o hârtie pe care scrie «accesul interzis la Eilat sau Tel Aviv», iar noi acolo cunoaștem oameni. Eu nu am bani să închiriez un apartament. Unde să mă duc acum?”, spune Salah îngrijorat.

La Tel Aviv și Eilat sunt găzduiți foarte mulți imigranți clandestini africani. Prezența lor provoacă însă tensiuni cu populația. Interzicându-le accesul în aceste orașe deținuților de la Holot, autoritățile caută să-i priveze de un punct de sprijin, să-și găsească rudele sau, poate, un loc de muncă la negru.

Dezbaterea cu privire la problema imigrației este departe să se mai fi calmat. Recent, ministrul Justiției Ayelet Shaked a postat o înregistrare video care surprinde agresarea unei trecătoare de către un bărbat de culoare, cu mesajul „viața insuportabilă a locuitorilor din sudul Tel Avivului”. Înregistrarea a fost filmată de fapt în Turcia.

– Fără flux către Europa

Pentru acești imigranți, Israelul reprezintă – deoarece nu pot ajunge în Europa – cea mai apropiată speranță a unui trai mai bun, un loc în care pot ajunge mergând pe jos.

Această mișcare migratorie datează de mai mulți ani. Spre deosebire de Europa și având în vedere situația sa geopolitică, Israelul nu se confruntă cu noi valuri de imigranți provenind din Libia sau Siria – în pofida apropierii celor două zone de conflict -, declară pentru AFP Sabin Hadad, un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne.

Deținuții eliberați de la Holot nu ar urma să îngroașe fluxul către Europa, atât timp cât ieșirea lor din Israel este o adevărată provocare.