O lună de manifestații în Bulgaria împotriva „oligarhiei” și Guvernului
Manifestații zilnice au loc de o lună în Bulgaria, ilustrând faptul că societatea civilă s-a săturat de corupția elitelor politice, o contestare susținută de țările Uniunii Europene, în special Germania și Franța, relatează AFP.
Potrivit unui studiu al Transparency International, 76 la sută dintre bulgari califică partidele politice drept corupte. „Toate partidele sunt la fel, doar o fațadă. Bulgaria este de fapt administrată de cercuri economice. Statul aparține mafiei”, declară manifestantul Nikolai Staikov, în vârstă de 55 de ani, profesor de gimnastică.
Totuși, premierul Plamen Oreșarski, un economist aflat la conducerea unui Guvern de tehnocrați de o lună și jumătate, susținut în Parlament de Partidul Socialist (fost comunist) și de partidul minorității musulmane turce, refuză să demisioneze, afirmând că „ține cont de interesele tuturor bulgarilor”. El a lansat măsuri de urgență în favoarea celor mai defavorizați și pentru a stimula întreprinderile mici și mijlocii (IMM) în vederea creării de locuri de muncă.
În raport cu Guvernul, opinia publică este divizată: potrivit unui studiu al Gallup, 41 la sută dintre bulgari apreciază că Guvernul trebuie să demisioneze, în timp ce 40 la sută vor ca acesta să se mențină la putere.
Apelurile manifestanților pentru o „moralizare” a politicii sunt susținute de președintele Rosen Plevneliev (centru-dreapta), dar și de cele două mari țări europene – Germania și Franța – potrivit cărora „buna guvernare” a Bulgariei este „treaba tuturor europenilor”. Ambasadorul francez Philippe Autier și omologul său german Matthias Hoepfner au calificat, la 8 iulie, drept „o veste excelentă” elanul societății civile bulgare, care merită „să fie ascultată”. Într-o declarație puțin obișnuită, ei au subliniat că „modelul oligarhic nu își are locul” în UE, din care Bulgaria face parte.
Valul de manifestații a fost declanșat de nominalizarea, la 14 iunie, la conducerea Agenției de Securitate Națională a unui magnat de presă cu reputație dubioasă, deputat al partidului minorității musulmane turce (MDL).
Un val fără precedent de manifestații în timpul iernii, provocat de prețul ridicat la electricitate, a înlăturat Guvernul conservator condus de Boiko Borisov.
„Dacă protestele din iarnă au fost declanșate de grija pâinii zilnice, cele din vară au o miză morală”, notează politologul Boriana Dimitrova, de la institutul Alpha Research. „Tinerii din clasa medie urbană sunt cei care reclamă acum o presiune politică. Ei și-au dat seama de pasivitatea societății civile, care i-a permis oligarhiei să abuzeze”, explică ea.
Potrivit Gallup, 39 la sută dintre bulgari vor ca manifestațiile să continue, în timp ce 43 la sută vor ca acestea să înceteze. Și, tot potrivit Gallup, 35 la sută dintre bulgari cer alegeri anticipate și 39 la sută se opun, deoarece acestea nu ar face decât să reproducă actuala configurare a Parlamentului.
Manifestațiile fiind organizate pe rețelele de socializare, nu au apărut nici o nouă forță politică, nici un lider carismatic. Totuși, partide mici cu orientare europeană, nereprezentate în Parlament, între care Verzii, liberalii și conservatorii de dreapta anticomunistă, au anunțat la 6 iulie formarea unei noi alianțe. În plus, se are în vedere și crearea unei formațiuni liberale apropiate președintelui Rosen Plevneliev, potrivit presei.
În opinia politologului Țvetozar Tomov, de la institutul Scala, „alegerile anticipate nu vor reedita rezultatele celor din mai din cauza mobilizării civile care îi va determina să voteze pe cei dezgustați de corupție, care s-au abținut”, explică el. În plus, partidul ultranaționalist Ataka, de care depinde supraviețuirea parlamentară a Guvernului, va fi privat de acest rol, apreciază el.
Potrivit unui militant al Verzilor, politologul Evgheni Dainov, lupta împotriva oligarhiei, care „sufocă orice activitate economică independentă și hrănește sărăcia”, abia a început.