Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, urmează să revină la Casa Albă pe 20 ianuarie 2025, iar al doilea său mandat se anunță a fi unul plin de schimbări față de Administrația democratului Joe Biden.
Încă din campania electorală, Trump a promis o serie de schimbări și, deși a câștigat majoritatea voturilor, nu toate propunerile sale sunt văzute cu ochi buni. Cu toate acestea, președintele ales are, cel puțin pe hârtie, Congresul de partea sa. Aceasta pentru că Partidul Republican deține majoritatea, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților.
Totuși, nu totul este roz în relația dintre Trump și legiuitorii americani, dovadă stând recenta respingere a unei propuneri de buget făcute de Donald Trump și aliatul său Elon Musk. Câteva zeci de republicani din Camera Reprezentanților l-au sfidat pe președintele ales și au votat împotriva propunerii acestuia, în frunte cu președintele republican al Camerei, Mike Johnson.
Specialiștii se așteaptă ca Trump să vină cu o serie de modificări importante în domenii precum migrația, fiscalitatea sau politica externă.
În prima sa campanie prezidențială, în 2016, Donald Trump s-a remarcat prin ideea de a construi un zid la frontiera cu Mexicul, idee care, ulterior, s-a transformat în „cel mai mare program de deportare în masă din istorie”, arată Associated Press.
Președintele-ales a promis să construiască centre uriașe de detenție, să implementeze un program deportări în masă la o scară nemaivăzută până acum, să angajeze alți mii de agenți de frontieră, să canalizeze cheltuielile militare către securitatea granițelor și să invoce o lege din 1798 pentru a expulza fără audiere în instanță persoanele care sunt suspectate că ar fi membri ai cartelurilor de traficanți de droguri și bande de crimă organizată.
De asemenea, Trump a mai spus că va pune capăt practicii prin care, după ce sunt depistați de autorități, migranții sunt eliberați pe teritoriul american în timp ce așteaptă să fie audiați de autoritățile cu atribuții în migrație. Totodată, el a promis că va restabili politica Remain in Mexico, o politică din primul său mandat care le cerea solicitanților de azil să rămână în Mexic în timp ce cazurile lor sunt procesate.
Președintele ales a evitat să spună dacă va reintroduce politicile controversate de „toleranță zero”, care au inclus separarea familiilor de migranți și au dus la plasarea a aproximativ 5.000 de copii în grija autorităților, în timp ce părinții lor erau urmăriți penal pentru traversarea ilegală a frontierei, arată politico.com.
El nu a răspuns nici la întrebări despre cum ar reuși să depisteze toți migranții care nu au acte sau care ar fi sursa de finanțare pentru planurile sale. Mai mult, Politico notează că Administrația sa ar putea să se confrunte cu dificultăți în angajarea de noi polițiști de frontieră, având în vedere că Poliția de Frontieră se confruntă de ani întregi cu o criză de personal.
Președintele ales nu s-a sfiit niciodată să spună public că scopul său principal este acela de a pune Statele Unite pe primul loc și a amenințat în repetate rânduri cu introducerea de tarife vamale pentru unele țări. Spre exemplu, el a anunțat că va impune un tarif general de 10 până la 20 la sută pentru toate importurile de mărfuri și un tarif de 60 la sută pentru toate mărfurile care vin din China. Acest lucru ar reprezenta o creștere importantă față de taxele pe care le-a impus în timpul primului său mandat.
Trump și echipa sa de campanie au fost vagi cu privire la modul în care intenționează să implementeze acest plan. Mulți experți în comerț internațional cred că acesta s-ar putea baza rapid pe autoritatea existentă, cum ar fi o lege care îi conferă președintelui o autoritate extinsă în ceea ce privește controlul tranzacțiilor după declararea unei situații de urgență.
Acest lucru i-ar putea aduce probleme de natură juridică, dar un raport recent al Institutului Cato, un think tank care se ocupă cu cercetarea pieței libere, a pus la îndoială capacitatea instanțelor sau a Congresului de a-l controla pe Trump. Cu toate acestea, partenerii comerciali precum UE ar putea riposta cu tarife privind importurile din SUA.
De asemenea, este de așteptat ca Trump să ia o poziție agresivă în revizuirea Acordului SUA-Mexic-Canada, pe care prima sa Administrație l-a negociat pentru a înlocui NAFTA. Această revizuire începe oficial în 2026, dar țările se pregătesc deja. De asemenea, Trump ar putea amenința cu tarifele pentru a face presiuni asupra Mexicului în ceea ce privește limitarea migrației, așa cum a făcut-o în 2019.
Odată cu realegerea lui Donald Trump, Ucraina ar putea fi nevoită în curând să se adapteze la o reducere considerabilă a sprijinului SUA, ceea ce ar putea avea un impact decisiv asupra războiului cu Rusia, arată CNN.
De-a lungul campaniei sale electorale, președintele ales și colegul său, vicepreședintele ales JD Vance, au exprimat mari îndoieli cu privire la angajamentul SUA față de Kiev, în contextul în care războiul se prelungește. Mai mult, Trump a făcut comentarii care sugerează că SUA ar putea face presiuni asupra Ucrainei să ajungă la un armistițiu nu foarte avantajos cu Rusia.
Sub Administrația Biden, SUA au oferit Ucrainei ajutoare de zeci de miliarde de dolari, atât sub formă de arme, cât și de asistență bugetară. Administrația intenționează să continue să sporească cât mai mult posibil sprijinul pentru Kiev înainte ca Trump să preia mandatul.
Trump l-a lăudat în mod repetat pe Vladimir Putin și l-a criticat pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu care are o relație complicată. Zelenski l-a felicitat pe Trump după ce acesta a câștigat alegerile și a spus că apreciază angajamentul lui Trump pentru „pacea prin putere”.
Așteptăm cu nerăbdare o eră a Statelor Unite ale Americii puternice sub conducerea președintelui Trump. Ne bazăm pe sprijinul bipartizan puternic pentru Ucraina în Statele Unite. Suntem interesați să dezvoltăm o cooperare politică și economică reciproc avantajoasă, care va aduce beneficii ambelor națiuni”, a scris Zelenski la acea vreme pe rețelele sociale.
Trump a susținut în repetate rânduri că războiul dintre Ucraina și Rusia nu ar fi început dacă el ar fi fost președinte în februarie 2022. El a promis, de asemenea, că va pune capăt războiului, uneori chiar susținând că va opri conflictul înainte de a-și prelua mandatul. În iulie, el a spus că poate rezolva conflictul „într-o zi”.
În dezbaterea electorală din septembrie împotriva vicepreședintelui Kamala Harris, Trump a refuzat să spună că este hotărât să contribuie pentru ca Ucraina să învingă Rusia. Ulterior, el a sugerat că Ucraina ar fi trebuit să „cedeze puțin” în fața Moscovei, spunând la un eveniment de campanie că „orice înțelegere, chiar și cea mai proastă, ar fi fost mai bună decât ceea ce avem acum”.
Dacă ar fi făcut o afacere proastă, ar fi fost mult mai bine. Ar fi renunțat puțin și toată lumea ar fi trăit”, a spus Trump.
La doar câteva zile după aceste comentarii, Trump s-a întâlnit cu Zelenski la New York, unde a subliniat că va face eforturi pentru a obține o înțelegere avantajoasă pentru „ambele părți”.
Avem o relație foarte bună, am o relație foarte bună, după cum știți, cu președintele Putin. Și cred că dacă vom câștiga, o vom rezolva foarte repede”, a spus Trump.
Trump, care susține în mod fals că schimbările climatice sunt o „înșelătorie”, critică cheltuielile Administrației Biden pentru tranziția către o energie mai verde, menită să reducă dependența SUA de combustibilii fosili. El propune o politică energetică, dar și o infrastructură, de transport ancorate pe combustibilii fosili: drumuri, poduri și vehicule cu motoare cu ardere.
Trump spune că nu se opune vehiculelor electrice, dar promite că va pune capăt tuturor stimulentelor introduse de Administrația Biden pentru a încuraja dezvoltarea pieței vehiculelor electrice. De asemenea, Trump se angajează să reducă standardele de eficiență privind combustibilul din era Biden, amintește Associated Press.
Retorica și abordarea politică ale lui Trump în ceea ce privește politica externă sunt considerate ca fiind izolaționiste din punct de vedere diplomatic, non-intervenționiste din punct de vedere militar și protecționiste din punct de vedere economic. Dar detaliile sunt mai complexe, arată AP.
El promite extinderea Armatei, promite că va proteja Pentagonul de eventuale măsuri de austeritate și propune un nou scut de apărare antirachetă, o idee veche, din epoca Ronald Reagan, din timpul Războiului Rece. Trump insistă că poate pune capăt războiului din Ucraina și războiului Israel-Hamas, fără a explica și cum va face acest lucru.
Până acum, Trump și-a rezumat abordarea printr-o expresie folosită tot de Reagan: „pace prin putere”. Cu toate acestea, el rămâne critic la adresa NATO și a conducerii Armatei Statelor Unite.
„Nu îi consider lideri”, a spus Trump despre oficialii Pentagonului, pe care americanii „îi văd la televizor”. El a lăudat în mod repetat figuri autoritare precum premierul Viktor Orban al Ungariei și președintele Rusiei, Vladimir Putin.
În ceea ce privește viitorul relațiilor cu UE și NATO, și acestea rămân incerte. Într-un interviu acordat la începutul lui decembrie, Trump a declarat că se gândește serios ca Statele Unite să părăsească NATO dacă statele membre nu își vor respecta angajamentul privind cheltuielile militare.
Trump a acuzat că statele NATO „s-au folosit” de americani pentru a fi apărate, în timp ce națiunile europene refuză produsele din SUA, ceea ce în opinia sa reprezintă „o rușine”.
Sursă imagini: Profimedia
SONDAJ: Doar 41% dintre americani au încredere în acest moment în Donald Trump
Donald TRUMP l-a invitat pe Xi Jinping la ceremonia sa de învestitură – presă