O renegociere a programului de ajutor al Greciei de 130 de miliarde de euro (165 de miliarde de dolari) din partea FMI și a UE este aproape inevitabilă indiferent de rezultatul alegerilor de duminică, potrivit analiștilor, dar toată lumea va trebui să facă unele concesii, relatează AFP.
Până în prezent, Fondul Monetar Internațional și Germania, foarte influentă în politica europeană față de Grecia, insistă asupra faptului că orice guvern nou va trebui să respecte promisiunile făcute în martie.
Dar ei nu vor avea de ales și vor trebui să discute din nou cu Atena, care este deja în întârziere în privința unora dintre angajamente.
Analiștii subliniază că o ajustare a programului de ajutor va fi mult mai ușoară dacă ar câștiga partidul conservator Noua Democrație (ND): liderul său Antonis Samaras a promis deja să respecte programul prevăzut, sub rezerva unor modificări.
Dar ND este cot la cot cu partidul stângii radicale Syriza al lui Alexis Tsipras, care tocmai a început să ceară o renegociere a pactului după ce a cerut timp de mai multe săptămâni abandonarea lui pur și simplu.
Orice compromis va forța Europa să compare riscul unei ieșiri din zona euro a Greciei cu cel al unei indulgențe care ar putea trece drept complezență.
„Întrebarea este dacă noul guvern va vrea să negocieze de bună credință și dacă Uniunea Europeană va vrea în continuare să ajute”, rezumă fostul economist al FMI Simon Johnson, în prezent profesor la universitatea MIT. „FMI va face ce va putea, dar începem să rămânem fără opțiuni”.
Jacob Kirkegaard, de la institutul Peterson pentru economie internațională din Washington, consideră probabil un acord indiferent de rezultatul alegerilor.
„După părerea mea o victorie a Syriza nu va conduce la părăsirea zonei euro de către Grecia, aceasta fiind în opinia mea o probabilitate foarte, foarte slabă”, a declarat el. „Realitatea este că aproximativ 70 la sută dintre alegătorii greci se opun în continuare ieșirii din zona euro”.
Atât FMI, cât și partenerii europeni ai Germaniei au subliniat că sunt de acord cu unele ajustări.
În orice caz, compromisurile trebuie să vină din partea europeană, subliniază Kirkegaard, deoarece FMI a anunțat clar în martie că nu își mai negociază condițiile după ce Grecia a eșuat deja în a-și respecta angajamentele în cadrul unui prim program.
„Va fi probabil foarte dificil pentru FMI să accepte o renegociere, indiferent de rezultatul alegerilor”. Europenii, în schimb, „pot face aproape tot ce este de făcut din punct de vedere politic”.
„Ceea ce înseamnă, în opinia mea, că îi pot oferi câștigătorului alegerilor grecești, indiferent cine va fi el, un pic de marjă de manevră, asupra austerității, ceea ce va însemna probabil amânarea obiectivelor legate de deficit”.
Dar reformele structurale criticate de Tsipras vor fi mai dificil de renegociat, subliniază Kirkegaard.
„Un compromis este atunci când vezi un guvern nou că îngenunchează în fața Comisiei Europene și spune da, vom face reformele pe care ni le cereți”, susține economistul Adam Lerrick, de la American Enterprise Institute, un institut de cercetare liberal din Washington.
„Apoi, în față ei spun, minunat, înțelegem că economia merge foarte prost și vă oferim un an sau doi în plus pentru a vă atinge ținta”, adaugă el.
Dar totul va depinde de încrederea pe care Europa va fi dispusă să o acorde unui guvern care a eșuat de două ori în a-și respecta angajamentele. „Dacă Europa nu poate să îl facă să respecte regulile, atunci sistemul bugetar nu poate să funcționeze”, subliniază Lerrick.
Cum Tsipras a promis să cedeze în fața Europei dacă Syriza câștigă alegerile, „eu cred că vom vedea cel puțin o lună sau două de negocieri”, adaugă Lerrick.